Potrivit unor surse apropiate regimului de la Teheran, Iranul ar putea lua în calcul atacuri asupra unor ținte militare americane din Europa, în cazul în care președintele Donald Trump ar escalada conflictul existent. Aceste informații, publicate de Financial Times, vin pe fondul evaluării de către autoritățile iraniene a opțiunilor pentru a crește miza confruntării.
Două surse au dezvăluit că forțele iraniene au analizat scenarii de atacuri asupra obiectivelor americane din țări din sud-estul Europei, precum Bulgaria. Această țară a aprobat recent utilizarea bazei aeriene Bezmer de către avioanele americane de realimentare în aer. De asemenea, Ciprul, unde o bază aeriană britanică a fost ținta unui atac cu dronă în luna martie, figurează printre posibilele ținte de represalii în cazul unei noi ofensive americane. Pe lângă acestea, sursele au menționat și posibilitatea atacării cablurilor submarine de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.
Aceste amenințări subliniază o atitudine de sfidare la Teheran, unde mulți oficiali consideră că reluarea unui conflict de amploare este iminentă. Negocierile pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz sunt blocate, iar liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a numit recent politicieni radicali în funcții strategice din armată și securitate. Președintele Trump a declarat anterior că nu există discuții în curs sau planificate cu Iranul.
Gardienii Revoluției și alți comandanți militari iranieni au avertizat că, în cazul unui nou conflict major, Iranul ar putea extinde atacurile dincolo de Orientul Mijlociu. Până acum, țintele principale au fost baze americane, instalații energetice și alte obiective din regiune. Luna trecută, Gardienii Revoluției au transmis amenințări către Marea Britanie, invocând utilizarea bazelor britanice de către armata americană, declarând că „orice bază folosită pentru lansarea unui atac asupra teritoriului iranian va fi considerată o țintă legitimă”. Iranul ar dispune de rachete balistice cu rază medie de acțiune, precum cele din seria Shahab, care ar putea fi utilizate împotriva obiectivelor americane din sudul și sud-estul Europei, deși eficiența acestora la distanțe mari este pusă sub semnul întrebării de experți.
Reacția Iranului ar depinde de acțiunile Washingtonului, conform surselor FT. Un plan ar fi pregătit pentru extinderea conflictului în cazul în care președintele Trump își va pune în aplicare amenințările anterioare de a ataca infrastructura iraniană. O altă sursă a afirmat că Iranul nu va impune „nicio limită” în răspunsul său la o agresiune americană: „Dacă SUA merg prea departe, Iranul se va apăra cu orice preț, va ieși dincolo de regiune și va lovi și Europa”. Un memorandum semnat în iunie între SUA și Iran s-a destrămat luna trecută, după atacuri reciproce în strâmtore și reluarea blocadei americane asupra porturilor iraniene. Eforturile diplomatice de a debloca Strâmtoarea Ormuz și de a relua negocierile pentru un acord mai amplu au eșuat, sporind frustrarea președintelui Trump.
România a oferit sprijin logistic Statelor Unite în primăvară, prin aprobarea dislocării temporare în țară a unor avioane de realimentare. Aceste echipamente aveau caracter defensiv și nu erau dotate cu armament. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a menționat România ca unul dintre statele europene care au oferit sprijin logistic SUA, determinând o reacție vehementă din partea Teheranului. Ministerul iranian de Externe a acuzat NATO de „complicitate” la un „război de agresiune ilegal” împotriva Iranului, indicând explicit România și Italia. Ministerul român de Externe a respins acuzațiile, subliniind că România nu este parte a conflictului dintre SUA și Iran și că deciziile sale se bazează pe acorduri bilaterale cu SUA, respectând Carta ONU și dreptul internațional.