Vicepreședintele AUR, Dan Tanasă, a sesizat nouă instituții ale statului în legătură cu Legea geodezului, atrăgând atenția că profesioniști autorizați de stat riscă să nu își mai poată exercita legal meseria din cauza faptului că preluarea prevăzută de lege nu a fost realizată.
Deputatul AUR Dan Tanasă a transmis miercuri întrebări parlamentare, solicitări și sesizări instituționale către Prim-ministrul României, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Dezvoltării, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe, Avocatul Poporului, Consiliul Concurenței și Regia Autonomă „Monitorul Oficial”. Aceste demersuri au ca scop clarificarea problemelor generate de adoptarea și aplicarea Legii nr. 267/2024 privind organizarea profesiei de geodez. Principalele aspecte vizate sunt situația profesioniștilor autorizați anterior de către ANCPI, respectarea dispozițiilor tranzitorii ale legii, existența testului de proporționalitate cerut de dreptul Uniunii Europene, legalitatea procedurii de avizare și publicare a actelor Colegiului Geodezilor din România, precum și reprezentativitatea structurilor de conducere ale noului organism profesional.
**Profesioniștii autorizați trebuiau preluați, nu obligați să solicite din nou dreptul de a profesa**
Articolul 43 din Legea nr. 267/2024 a instituit un mecanism tranzitoriu prin care persoanele deja autorizate de ANCPI trebuiau să fie înscrise în noul sistem profesional. Aceste dispoziții aveau rolul de a garanta continuitatea legală a activității profesioniștilor existenți, dar și posibilitatea acestora de a participa la organizarea noului organism profesional, de a se înscrie în filiale și de a candida și fi aleși în structurile Colegiului. În practică însă, autorizații ANCPI nu au fost preluați ca atare. În loc de mecanismul tranzitoriu, acestora li s-au solicitat cereri individuale, documente suplimentare, taxe și cotizații pentru dobândirea drepturilor profesionale în cadrul Colegiului Geodezilor din România (CGR). Există chiar și profesioniști care, după ce au depus documentele solicitate, au fost validați și înscriși în CGR, nu au primit dreptul de semnătură. În aceste condiții, mii de profesioniști autorizați de stat se află într-o situație de insecuritate juridică și riscă să li se impute exercitarea fără drept a profesiei pentru care statul român i-a autorizat anterior.
„Vorbim despre profesioniști care nu încercau să intre pentru prima dată într-o profesie. Legea prevedea preluarea lor, nu o nouă autorizare. Statul român îi autorizase deja și ei își exercitau legal activitatea. Articolul 43 trebuia să le asigure continuitatea și integrarea în noul sistem, nu să îi oblige să depună din nou cereri și acte, să achite taxe și să aștepte noi documente pentru a putea continua să muncească. Nu este acceptabil ca profesioniști autorizați de stat să ajungă în situația de a nu mai avea certitudinea că își pot exercita legal meseria și chiar să riște să li se reproșeze exercitarea fără drept a profesiei”, declară deputatul Dan Tanasă.
**Semne de întrebare privind reprezentativitatea conducerii CGR**
Nepreluarea profesioniștilor autorizați anterior ridică și o problemă legată de modul de constituire și reprezentativitatea actualelor structuri ale Colegiului Geodezilor. Legea stabilește calitatea de membru al Colegiului în legătură cu dobândirea dreptului de semnătură. În același timp, constituirea CGR și desemnarea delegaților au fost realizate cu participarea persoanelor autorizate ANCPI, înainte ca acestea să fi fost preluate în noul sistem și înainte de emiterea noilor drepturi de semnătură. Astfel, apare o întrebare juridică esențială: în ce calitate au participat persoanele respective la constituirea Colegiului și la alegerea structurilor sale de conducere, dacă ulterior același corp de profesioniști i s-a condiționat calitatea de membru și exercitarea profesiei de obținerea dreptului de semnătură?
„Cine a ales conducerea Colegiului și în ce calitate juridică a votat? Dacă profesioniștii trebuiau preluați potrivit art. 43, dar această preluare nu a avut loc, trebuie clarificat în ce măsură nepreluarea lor a afectat dreptul de a participa, de a candida și de a fi aleși și, implicit, reprezentativitatea structurilor rezultate din acest proces”, arată Dan Tanasă.
**Guvernul și instituțiile statului trebuie să prezinte documentele**
Prin demersurile transmise, deputatul Dan Tanasă solicită ANCPI și Ministerului Dezvoltării să precizeze dacă autorizațiile existente își păstrează efectele juridice și dacă profesioniștii autorizați anterior își pot continua activitatea fără certificatul emis de CGR. Guvernului și Secretariatului General al Guvernului li se cere să comunice dacă, înaintea adoptării Legii nr. 267/2024, a fost efectuat testul de proporționalitate prevăzut de Directiva (UE) 2018/958 și Legea nr. 245/2020, cine l-a întocmit și unde a fost făcut public. Sunt solicitate aceleași clarificări și pentru actele subsecvente ale CGR. Ministerului Justiției i se solicită clarificări privind dreptul la muncă, securitatea juridică și legalitatea procedurilor de publicare, iar MAE este întrebat despre sesizările europene și eventualul risc al unei proceduri de infringement. Avocatului Poporului i se cere să explice de ce nu a sesizat Curtea Constituțională, în condițiile în care Curtea de Apel Brașov a dispus ulterior sesizarea CCR cu privire la Legea nr. 267/2024. Consiliul Concurenței a fost sesizat cu privire la posibilele bariere de acces la profesie rezultate din condiționarea exercitării acesteia de apartenența la organizația profesională, dreptul de semnătură, taxe și cotizații. Totodată, Regiei Autonome „Monitorul Oficial” i-a fost solicitat dosarul administrativ care a stat la baza publicării Regulamentului de organizare și funcționare și a Codului deontologic ale CGR, inclusiv avizele ANCPI, corespondența, eventualele solicitări de completare și versiunile succesive ale actelor.
„Am sesizat toate instituțiile care au competențe în această problemă. Instituțiile trebuie să răspundă cu documente. Trebuie să aflăm de ce preluarea prevăzută de art. 43 nu a fost realizată, în ce condiții a fost constituit organismul profesional și aleasă conducerea acestuia, unde este testul de proporționalitate prevăzut de dreptul european și dacă ANCPI a avizat formele finale ale actelor publicate în Monitorul Oficial. Dacă toate procedurile au fost respectate, instituțiile trebuie să poată demonstra acest lucru prin documente. Dacă nu au fost respectate, situația trebuie corectată urgent. Nu este vorba doar despre drepturile unei categorii profesionale. Geodezii întocmesc documentațiile care stau la baza cărților funciare, tranzacțiilor și investițiilor. Este o problemă de drept la muncă și securitate juridică, dar și de funcționare a cadastrului și de protejare a dreptului de proprietate al cetățenilor”, a declarat deputatul Dan Tanasă.
Demersurile transmise la 19 august 2026 urmăresc obținerea documentelor și răspunsurilor oficiale necesare pentru clarificarea situației juridice create prin aplicarea Legii nr. 267/2024.