În era inteligenței artificiale, unde tehnologia modelează din ce în ce mai mult realitatea, se ridică o întrebare fundamentală: cum păstrăm ceea ce este cu adevărat uman în creație și cum cultivăm gândirea critică, esențială pentru navigarea într-o lume complexă?
Această provocare a fost în centrul dezbaterii „CREATIVE ROMANIA: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative”, o masă rotundă desfășurată la Biblioteca Centrală Universitară, în cadrul Romanian Creative Week (RCW) X Bucharest 2026. Evenimentul a explorat modul în care România poate transforma creativitatea existentă într-un ecosistem robust, capabil să susțină artiștii și industriile creative pe termen lung.
Temele principale ale discuțiilor au vizat educația și gândirea critică în contextul AI, interacțiunea dintre tehnologie și creația umană, accesul pe piețele internaționale și finanțarea culturii. Dialogul, moderat de Marlene Herberth, curator RCW și coordonator pentru cultură și educație al Bisericii Evanghelice C.A. din România, a fost deschis de Mirabela Grădinaru. Prima Doamnă a subliniat importanța susținerii industriilor creative și a evidențiat eforturile artiștilor, designerilor, antreprenorilor și meșteșugarilor care, adesea cu resurse limitate, construiesc proiecte de valoare. Ea a insistat asupra necesității colaborării dintre diverse domenii, instituții și comunități.
„Creativitatea nu se dezvoltă în izolare. Ea are nevoie de conexiuni, de oameni care vin cu idei, de instituții și de comunități care încurajează experimentul și curajul de a crea ceva nou. Industriile creative nu produc doar bunuri culturale, ci creează posibilități de dezvoltare pentru comunități”, a afirmat Mirabela Grădinaru.
**De la educație la AI: cum păstrăm creativitatea și gândirea critică**
Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru educație și cercetare, a accentuat că fundația unei „Românii creative” trebuie pusă încă din primii ani de educație. El a criticat sistemul educațional actual, axat predominant pe memorare și reproducere, și a argumentat că inteligența artificială ar trebui utilizată ca un instrument, fără a permite tehnologiei să suplinească gândirea critică, creativitatea și educația umanistă.
„Soluția este să schimbăm paradigma educațională a societății. Copiii sunt foarte creativi, problema este că noi îi înregimentăm. Inteligența artificială, dacă nu o tratăm ca pe un instrument și nu încurajăm gândirea creativă a copiilor, s-ar putea să ne șablonizeze mintea și mai mult. Am auzit de multe ori că universitățile trebuie să colaboreze cu industriile creative. Eu cred că universitățile ar trebui să devină o industrie creativă și să iasă din zona de fabrică de diplome”, a declarat Sorin Costreie.
**Întâlnirea dintre creația umană și tehnologie**
Teodor Frolu, membru fondator al Asociației Spațiu Urban București, a propus o viziune în care AI nu intră în conflict cu industriile creative, ci poate amplifica valoarea experiențelor unice, greu de standardizat: manufactura, interacțiunea directă, emoția și relația umană.
Artistul vizual Andrei Cozlac, curator al New Media District al RCW și cadru didactic la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, a adus în discuție transformările pe care AI le aduce în raportarea la creativitate și, mai ales, nevoia pregătirii copiilor pentru o lume tot mai digitalizată. În loc să respingem AI, Cozlac a pledat pentru educație, gândire critică și libertatea de a experimenta, asigurând astfel o utilizare conștientă a noilor instrumente.
„Inteligența artificială face parte din următoarea etapă evolutivă a umanității. Întrebarea este ce se întâmplă când ajungem cu ea la copii și cred că soluția este să antrenăm cât mai mult gândirea critică”, a subliniat Andrei Cozlac.
**De la succesul individual la accesul pe piețele internaționale**
O altă realitate abordată a fost succesul, adesea individual, al artiștilor, designerilor, cineaștilor și muzicienilor români pe scenele internaționale, în absența unui sistem coerent de promovare și acces pe piețele globale.
Designerul Ioana Ciolacu, curator al Romanian Fashion Week, a împărtășit din experiența sa, subliniind rolul educației alternative Waldorf în dezvoltarea autonomiei și a libertății de alegere, precum și importanța competițiilor internaționale pentru acumularea experienței practice.
Producătorul de film Andrei Boncea a discutat despre impactul AI asupra profesiilor creative și a modului de lucru al artiștilor, menționând apariția „artistului-companie”, capabil să preia, cu ajutorul noilor tehnologii, activități care anterior necesitau echipe extinse.
Anca Lupeș, președinte RAW Music și fondator Mastering The Music Business, a evidențiat nevoia unei implicări mai consistente a statului în promovarea artiștilor români pe plan internațional, considerând networking-ul, prezența în contexte profesionale globale și sprijinul pentru export ca fiind esențiale. Ea a propus o strategie națională pentru cultură și un mecanism de susținere financiară pentru exportul cultural.
**Valoarea culturii: dincolo de indicatori**
Bogdan Trâmbaciu, director al Unității de Management a Proiectului din Ministerul Culturii, a abordat aspectul finanțării culturii și simplificarea mecanismelor administrative prin intermediul tehnologiei. AI ar putea prelua o parte semnificativă din birocrația proiectelor culturale, permițând artiștilor să se concentreze mai mult pe creație.
„Niciodată un proiect cultural scris cu AI nu va fi valoros, dar AI poate structura platforme de finanțare și modul în care sunt evaluate proiectele. Vom încerca să reducem birocrația spre zero, iar aici avem exemple de bune practici la nivelul UE”, a precizat Bogdan Trâmbaciu.
Antropoloaga Maria Rădan-Papasima a ridicat problema evaluării impactului proiectelor culturale, argumentând că indicatorii standard nu pot surprinde întotdeauna efectele reale. Ea a sugerat monitorizarea proiectelor și după finalizare, pentru a identifica lecțiile învățate și a optimiza programele viitoare de finanțare, iar informațiile obținute să fie făcute publice.
**Creative Romania: de la dialog la soluții testabile**
Evenimentul a pus accent pe construcția unui cadru de colaborare între creatori, instituții publice, organizații culturale, universități și mediul privat. Marlene Herberth a concluzionat: „Pentru societatea românească de astăzi, o prioritate este crearea unor spații în care tinerii să poată experimenta și să își dezvolte gândirea reflexivă și critică. Alfabetizarea culturală, media și digitală, accesul la contexte internaționale și colaborarea dintre artă, știință, tehnologie și meșteșug le oferă instrumentele pentru a înțelege lumea și a participa la transformarea ei. Pentru ca aceste legături să se dezvolte, este nevoie de mai multă finanțare pentru experiment și de o asumare comună din partea instituțiilor publice, organizațiilor culturale, universităților și partenerilor privați. Miza Creative Romania este ca observatorul să devină un laborator în care să construim și să testăm împreună aceste condiții, astfel încât susținerea colaborărilor experimentale să devină o practică constantă a celor implicați în ecosistemele culturale.”
Romanian Creative Week X Bucharest 2026 se desfășoară între 2 și 8 octombrie, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Programul integral este disponibil pe www.romaniancreativeweek.ro.