Analize recente indică faptul că cele mai mari 20 de firme de private equity continuă să alimenteze sectorul combustibililor fosili, portofoliile lor energetice generând aproximativ 1,5 miliarde de tone de emisii de gaze cu efect de seră anual. Investițiile în energia convențională rămân substanțiale, S&P Global raportând tranzacții de 14,7 miliarde de dolari în petrol, gaze și cărbune doar în primele șapte luni ale anului 2026.
În ciuda presiunilor tot mai mari din partea guvernelor și consumatorilor pentru o tranziție energetică globală, firmele de private equity par să meargă pe un alt drum. După pandemie, multe companii au început să implementeze standarde mai stricte de mediu, sociale și de guvernanță (ESG), inclusiv măsuri de decarbonizare. Cu toate acestea, multe dintre aceste angajamente au fost retrase, iar firmele continuă să finanțeze industriile cu cel mai mare impact asupra poluării.
Un nou raport arată că portofoliile a 20 de firme de private equity finanțează companii responsabile pentru 1,5 miliarde de tone de gaze cu efect de seră pe an. Această cifră depășește emisiile anuale ale oricărei țări, cu excepția Chinei, Statelor Unite, Indiei și Rusiei. Aceste firme gestionează active în valoare de 7,3 trilioane de dolari, având astfel o influență majoră asupra deciziilor financiare globale.
Consorțiul "Private Equity Climate Risks" a analizat 20 de firme de private equity active în infrastructura energetică globală. Potrivit analizei lor, acestea dețin peste 24.000 de kilometri de conducte, capacități de generare a energiei de 124 GW din 370 de centrale pe combustibili fosili și sute de câmpuri petrolifere și de gaze.
Cercetătorii au colectat date din diverse surse, inclusiv de la furnizorul de date din piețele private PitchBook, site-uri web ale companiilor, comunicate de presă și articole din presă. Deși nu au putut verifica suma exactă investită în active pe bază de combustibili fosili, o analiză anterioară PitchBook sugera că private equity a finanțat active energetice în valoare de peste 1,1 trilioane de dolari între 2010 și 2021, majoritatea fiind pe bază de combustibili fosili.
Printre firmele evaluate se numără BlackRock, GIP, Energy Capital Partners, EQT și Kayne Anderson. Acestea par să-și fi mărit portofoliile de companii din sectorul combustibililor fosili după 2024. Investițiile globale în transportul de petrol și gaze, care includ conducte, distribuitori de combustibili rafinati și companii de transport maritim, au fost pe cale să depășească nivelurile din anul precedent în august 2025.
Cererea în creștere rapidă de electricitate, alimentată de inteligența artificială (AI) și centrele de date, creează o cerere suplimentară pentru generarea de energie pe bază de gaze naturale, dar și pentru surse regenerabile, nucleare și altele. Cu toate acestea, se anticipează că investițiile private equity în industriile producătoare de gaze cu efect de seră vor continua, în paralel cu boom-ul AI. Multe centre de date de mari dimensiuni funcționează pe gaz natural, alimentând operațiunile AI și de calcul avansat. Prin urmare, investițiile în AI sunt susceptibile să genereze o creștere a emisiilor de carbon.
Matt Parr, director de comunicare la Private Equity Stakeholder, a subliniat: "Acest sector nu primește suficientă atenție și recunoaștere pentru contribuția sa la emisiile globale. Este un model de afaceri foarte opac." El a adăugat: "Aceste investiții în centre de date realizate de private equity vor menține proiectele pe combustibili fosili în viață mult mai mult timp."
Deși multiple firme de private equity au declarat anterior intenții de a evita investițiile în combustibili fosili, unele par să-și schimbe direcția. De exemplu, EQT, o organizație globală de investiții din Suedia, care s-a poziționat ca un investitor conștient de climă și susținător al tranziției verzi, ar putea achiziționa compania energetică AES Corporation, deși gazul natural reprezintă aproximativ 32% din capacitatea totală de generare a AES, cărbunele 16% și petrolul 2%.
Firmele de private equity au argumentat frecvent că investițiile în combustibili fosili generează performanțe solide, justificând astfel continuarea investițiilor. Cu toate acestea, analiza Consorțiului "Private Equity Climate Risks" sugerează că acest lucru s-ar putea să nu fie cazul. Consorțiul a examinat 145 de fonduri de private equity axate pe petrol și gaze, cu date de performanță disponibile, înființate între 2001 și 2016. Investitorii au contribuit cu un total de 190,4 miliarde de dolari și au primit înapoi 192,9 miliarde de dolari, rezultând un randament de doar 1%.
O examinare mai atentă sugerează că private equity ar putea juca un rol semnificativ în susținerea expansiunii continue a industriei combustibililor fosili, pe măsură ce firmele continuă să finanțeze proiecte de petrol, gaze și cărbune la nivel mondial. Acest finanțare contribuie la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră și contravine obiectivelor guvernelor de a realiza o tranziție energetică.