David Schwartz, CTO-ul emeritus al companiei Ripple, a lansat un avertisment puternic: reglementările guvernamentale legate de siguranța inteligenței artificiale (AI) și de drepturile de autor ar putea conferi autorităților un control fără precedent asupra discursului politic și social. Argumentul său se concentrează pe cine are puterea de a decide ce pot crea, ce pot cunoaște și despre ce pot discuta sistemele AI.
Două litigii, un singur argument
Schwartz și-a prezentat cazul într-o serie de răspunsuri pe platforma X, inițiată aproape întâmplător. Pe 18 august, el a repostat o campanie Change.org UK care cerea guvernului britanic să limiteze câtă acoperire mediatică poate primi o singură persoană. Această petiție a apărut după ce 249 de articole au acoperit cazul profesorului de sociologie Jason Arday în cele 22 de zile dinaintea decesului său, pe 14 august.
Răspunsul lui Schwartz la această campanie a fost o întrebare retorică: ce reprezintă o amenințare mai mare la adresa libertății de exprimare, inteligența artificială sau, așa cum a formulat el, "stupiditatea naturală". Când o utilizatoare pe nume Athena a întrebat ce înseamnă de fapt, Schwartz a explicat că AI a devenit cel mai eficient instrument pentru producerea de discurs existent, iar guvernele luptă în prezent pe multiple fronturi pentru a reglementa acest domeniu.
Apoi, el a detaliat două dispute specifice. Prima se referă la faptul dacă antrenarea unui model AI pe materiale protejate de drepturi de autor constituie o încălcare. Deoarece Congresul controlează ce excepții există în legea drepturilor de autor, o decizie împotriva companiilor de AI ar însemna că cel mai puternic instrument de generare a discursului existent ar putea fi utilizat doar în moduri permise de Congres, lăsând efectiv legislatorilor decizia asupra aspectului pe care îl va lua discursul.
A doua dispută vizează reglementarea siguranței AI în sine, unde Schwartz argumentează că logica este similară: dacă guvernul stabilește regulile pentru ceea ce este considerat sigur, cel mai puternic instrument de producere a discursului politic și social devine utilizabil doar în modurile permise de oficiali.
"Din nou, o amenințare total fără precedent la libertatea de exprimare", a scris el.
Un argument recurent pe X
Aceasta nu este prima dată când Schwartz promovează acest tip de gândire. La sfârșitul lunii iulie, avocatul Bitcoin și fondatorul ShapeShift, Erik Voorhees, a argumentat pe X că statele nu ar trebui să decidă ce forme de inteligență sunt considerate sigure, avertizând că o regulă împotriva discuției despre subiecte precum armele biologice s-ar putea extinde ulterior într-un veto guvernamental mai larg asupra discursului și chiar a criptării.
Schwartz a răspuns la acea postare cu un simplu acord la momentul respectiv. Întrebarea mai largă despre cine are dreptul să supravegheze tehnologia care permite exprimarea a apărut și în alte contexte. Pavel Durov, fondatorul Telegram, deja confruntat cu acuzații de terorism legate de conținutul de pe aplicația sa de mesagerie, a primit un nou mandat internațional de arestare de la serviciul de securitate al Rusiei la sfârșitul lunii iulie, adăugându-se unui caz care a început cu arestarea sa în Franța în 2024 pentru acuzații similare.
Dezbaterea se extinde și la propunerile pentru testarea AI susținută de guvern, după ce CEO-ul Google DeepMind, Demis Hassabis, a propus anterior un organism federal pentru testarea și certificarea modelelor avansate. În timp ce CEO-ul OpenAI, Sam Altman, și Satya Nadella de la Microsoft și-au exprimat sprijinul pentru idee, Brian Armstrong, șeful Coinbase, a adoptat punctul de vedere opus, susținând că legile existente privind frauda, daunele și protecția consumatorilor ar putea deja aborda prejudiciile cauzate de sistemele AI.