România a trecut cu bine peste un important examen internațional, agenția americană S&P Global Ratings confirmând ratingul de țară. Această decizie, însoțită de o perspectivă negativă și avertismente semnificative, permite țării să evite, deocamdată, recurgerea la finanțări de la instituții precum Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială (BM), o eventualitate ce ar fi implicat, invariabil, politici de austeritate dureroase.
Confirmarea ratingului de către S&P, după ce și Fitch și Moody’s au făcut același lucru, este percepută mai degrabă ca un gest de bunăvoință, condiționat de o serie de rezerve și avertizări, decât ca o confirmare a solidității economice bazate pe cifre concrete. Singurul punct pozitiv evidențiat de agenția de rating este reducerea deficitului bugetar.
**Avertismentele S&P: vulnerabilități structurale și riscuri politice**
Raportul S&P subliniază deteriorarea structurală a pozițiilor fiscale și externe ale României în perioada post-pandemică, aspect care a amplificat vulnerabilitatea țării în fața creșterii ratelor dobânzilor și a schimbărilor în sentimentul investitorilor. Agenția consideră esențială formarea unui guvern stabil, capabil să implementeze un cadru de politici solid și susținut, pentru a preveni apariția unor noi vulnerabilități. Perspectiva negativă reflectă riscurile ridicate de implementare legate de consolidarea finanțelor publice și reducerea deficitelor externe. De asemenea, România este vulnerabilă la fluctuațiile încrederii investitorilor, din cauza necesităților semnificative de finanțare externă și a deținerilor importante de datorie publică de către nerezidenți.
S&P avertizează că ar putea retrograda ratingurile țării dacă procesul prelungit de formare a guvernului, survenit după destrămarea coaliției în mai 2026, va împiedica reducerea deficitului fiscal în anii 2027 și 2028. Lipsa unui cadru de politici credibil ar putea compromite consolidarea bugetară, amplificând riscuri precum deteriorarea sentimentului investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și presiuni asupra balanței de plăți. Agenția ia în considerare și posibilitatea unei retrogradări în cazul intensificării presiunilor externe, precum perturbări pe piața energiei, care ar putea afecta inflația, creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale.
**Cum se construiește pe această fundație?**
S&P anticipează că România va reuși să formeze un guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028. În ciuda blocajului politic, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor UE au rămas în grafic pentru anul 2026. Legislația necesară pentru deblocarea fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) a fost promovată, generând un vârf al fluxurilor de fonduri UE, care susține un buget de investiții publice ridicat și rate de absorbție MRR ce depășesc 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi. Se estimează că fluxurile de fonduri UE vor acoperi o parte semnificativă din necesarul de finanțare externă, oferind spațiul fiscal necesar implementării investițiilor publice, principalul motor al activității economice.
Tensiunile politice și riscul unor compromisuri politice suboptimale pot periclita reducerea deficitelor gemene până în 2029. Paralizia legislativă a costat deja România 750 de milioane de euro din granturile PNRR, din cauza neadoptării unei legi unitare privind salarizarea în sectorul public. Lipsa de predictibilitate privind creșterile salariale în sectorul public reprezintă un risc, mai ales în perspectiva alegerilor din 2028, când fragmentarea politică ar putea duce la derapaje fiscale semnificative.
**Reacția autorităților și pașii următori**
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat rezultatul analizei S&P chiar înainte de publicarea oficială, subliniind că România s-a menținut în categoria recomandată investițiilor, alături de evaluările Fitch și Moody’s. Acesta a subliniat efortul depus pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului. Totuși, agenția avertizează că riscurile rămân ridicate, iar revenirea perspectivei la stabilă depinde de continuarea reducerii dezechilibrelor, un plan coerent pe termen mediu și reluarea creșterii economice.
„Cumpăna nu a trecut complet și nu trebuie să tratăm menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare”, a declarat Nazare, amintind că România are în continuare un record negativ în Europa privind deficitul bugetar. Totuși, există motive de încredere: ajustarea fiscală și dezvoltarea pot merge împreună, iar stabilizarea de astăzi poate fi transformată în relansare economică reală pe baze sănătoase.
România rămâne la calificativul „BBB-” din partea S&P Ratings, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Acest lucru plasează țara la un pas de un calificativ din categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții), conform evaluărilor tuturor celor trei mari agenții de rating. Menținerea acestui rating cu perspectivă negativă implică responsabilitatea de a continua eforturile de consolidare fiscală și de a adopta politici economice coerente pentru a asigura stabilitatea și creșterea pe termen lung.