Un nou studiu, condus de Bayes Business School (City St George's, University of London), arată că managerii slabi conduc la o intensitate semnificativ mai mare a muncii, o constatare ce ar putea avea implicații profunde asupra sănătății ocupaționale și productivității la nivel global.
Studiul, publicat în Industrial Relations: A Journal of Economy and Society, subliniază că stresul, depresia și anxietatea legate de muncă generează anual milioane de zile de lucru pierdute la nivel mondial. Intensitatea muncii este considerată un factor cheie în acest sens, deteriorarea sănătății mintale și epuizarea (burnout) afectând productivitatea forței de muncă și crescând povara asupra sistemelor de sănătate.
Cercetarea, realizată de profesorul Hans Frankort de la Bayes și de profesoara Argyro Avgoustaki de la ESCP Business School, a analizat date de la angajați din European Working Conditions Survey (EWCS) din 2015 și din American Working Conditions Surveys (AWCS) din 2015 și 2018.
Principalele concluzii ale studiului includ:
* **Calitatea superioară a managerilor direcți este asociată cu o intensitate mai mică a muncii** în rândul membrilor echipei. Supervizorii eficienți pot proteja angajații de factorii de stres, precum termenele nerealiste. * Deși managerii lucrează în general mai intens decât subordonații lor, **reducerea intensității muncii determinată de o creștere a calității percepute a managerului este cu 70% mai mare** decât diferența de intensitate dintre manageri și non-manageri. * Intensitatea muncii este influențată direct de managerul direct, nu de organizație. * Relația dintre calitatea supervizorului și intensitatea muncii se menține chiar și pentru angajații care rămân la același angajator, dar care se confruntă cu schimbări de management. * Aceste tendințe sunt mai pronunțate în organizațiile mici sau private și în mediile fără reprezentarea angajaților (inclusiv sindicate). * Aceleași tipare persistă indiferent de tipul de personalitate al angajatului sau de nivelul său de competență individuală.
Cercetătorii au analizat date europene și americane referitoare la calitatea șefilor și intensitatea muncii. Datele au inclus răspunsuri pe o scală de șapte puncte la întrebările „Jobul tău implică lucrul la viteză foarte mare?” și „Jobul tău implică lucrul sub termene strânse?”, de la „niciodată” la „tot timpul”, precum și răspunsuri pe o scală de cinci puncte la afirmația „Ai suficient timp să termini treaba?”, de la „întotdeauna” la „niciodată”. Calitatea managerului direct a fost măsurată prin scorurile totale de evaluare ale lucrătorilor pentru caracteristicile șefilor, incluzând respectul perceput, recunoașterea, sprijinul, feedback-ul și dezvoltarea.
Profesorul Hans Frankort a explicat: „Mai degrabă decât durata muncii, intensitatea muncii se referă la cantitatea de efort cerută unui angajat pe unitatea de timp lucrat. Aceasta nu determină doar satisfacția profesională, ci are implicații puternice asupra sănătății ocupaționale. Lucrul constant la intensitate ridicată creează oboseală mentală și fizică care, combinată cu orele lungi, poate duce la epuizare și deteriorarea bunăstării. Cercetările noastre sugerează că cei mai buni manageri sunt capabili să recunoască semnele timpurii ale intensității și să reducă volumul de muncă în perioadele mai aglomerate pentru a diminua riscul de burnout. În timp ce unele ocupații necesită inevitabil perioade frecvente de intensitate ridicată, managerii ar trebui să recunoască riscurile pentru a oferi resurse suplimentare, încuraja pauzele regulate și asigura timp de vacanță adecvat. Studiul indică faptul că o mai bună formare ar putea îmbunătăți recunoașterea intensității muncii de către manageri, ceea ce ar putea, la rândul său, să ajute mai mulți oameni să evite rezultatele negative asupra sănătății mintale și să rămână activi pe piața muncii.”