Victoria Mexicului împotriva Ecuadorului a făcut ca pământul să vibreze. Dar a fost un cutremur artificial?
Reacțiile euforice ale fanilor la victoria recentă a echipei naționale a Mexicului în Campionatul Mondial 2026 au cauzat o serie de vibrații neobișnuite, detectate de sistemele de avertizare seismică.
Pământul a vibrat literal după cele două goluri care au asigurat victoria Mexicului împotriva Ecuadorului în optimile de finală ale Campionatului Mondial 2026. Platforma Digitală pentru Avertizare Timpurie și Managementul Integrat al Riscului din Mexic (SASSLA) a raportat că sărbătorirea golurilor marcate de Julián Quiñones și Raúl Jiménez de către fani a generat „un semnal artificial semnificativ” înregistrat de un seismograf Raspberry Shake situat în apropierea Stadionului din Ciudad de México. Sistemul de alertă seismică a menționat pe conturile sale de socializare că „izbucnirea de euforie și aclamațiile în masă au produs vibrații în zona locală”. Un fenomen similar a avut loc în timpul debutului Mexicului împotriva Germaniei la Campionatul Mondial din 2018, din Rusia, când Institutul Mexican de Cercetare Geologică și Atmosferică a raportat că, în urma golului victoriei marcat de Hirving Lozano, a fost detectat un semnal seismic de origine artificială, „posibil cauzat de săriturile în masă” ale fanilor. Fenomenul se poate produce chiar și la mii de kilometri distanță de locul desfășurării meciurilor: geofizicienii au detectat o mișcare telurică în Bergen, Norvegia, atunci când echipa țării a marcat goluri în fazele eliminatorii săptămâna trecută. Ceva asemănător s-a întâmplat în 2024, când un concert Taylor Swift la SoFi Stadium din Los Angeles a generat semnale de joasă frecvență și durată lungă – cu vârfuri de frecvență armonică între 1 și 10 Hz – detectate de senzori de monitorizare seismică.
De câțiva ani, termenul de „cutremur artificial” este folosit pentru a descrie acest tip de vibrații atipice înregistrate de sistemele seismologice în timpul evenimentelor sportive sau al spectacolelor de mari proporții. Cu toate acestea, diverși experți consideră că acest termen nu este cel mai potrivit mod de a descrie acest tip de fenomen. În primul rând, trebuie clarificat că cutremurele artificiale există și sunt subiect de studiu de zeci de ani. Cercetările Departamentului de Geosciențe de la Universitatea Durham le definesc ca fiind „cutremure induse de om”, cauzate de activități capabile să altereze comportamentul geologic al solului, cum ar fi construcția de clădiri înalte, extracția de apă subterană, excavarea de tuneluri, recuperarea îmbunătățită a petrolului, fracturarea hidraulică (fracking) sau stocarea subterană de gaze. Conform acestei definiții, vibrațiile detectate de sistemele SASSLA în urma golurilor marcate de echipa mexicană nu pot fi considerate un „cutremur artificial”. Experții explică faptul că, pentru ca o mișcare a solului să fie clasificată drept cutremur, aceasta trebuie să fie asociată cu un proces geologic. Simplul fapt că un seismograf înregistrează o perturbare nu înseamnă că aceasta poate fi clasificată drept cutremur. Arturo Iglesias, cercetător la Institutul de Geofizică al Universității Naționale Autonome a Mexicului, a explicat acum câțiva ani că, deși activitățile umane generează mișcări capabile să fie înregistrate de seismografe, acest lucru nu implică faptul că sunt fenomene geologice reale ce pot fi măsurate cu magnitudini seismice sau care cauzează modificări în subteran. Iglesias a adăugat că sistemele de monitorizare seismică sunt capabile să detecteze micro-mișcări în sol, fie de origine naturală, fie rezultate din activități umane. De asemenea, a notat că citirile lor pot fi influențate de factori precum locația stațiilor, caracteristicile terenului sau intensitatea anumitor activități desfășurate la suprafață. „Chiar dacă o persoană sare lângă un senzor, este detectat, dar nu este un cutremur. Un cutremur cauzat de activitatea dispersată a fanilor este o glumă”, subliniază Iglesias. Cu toate acestea, vibrațiile neobișnuite generate de mișcarea simultană a mii de oameni – așa cum s-a întâmplat după golurile marcate de echipa națională a Mexicului marți – au devenit un domeniu de cercetare din ce în ce mai relevant. Experții susțin că o mai bună înțelegere a acestor semnale va permite dezvoltarea unor metode mai precise de analiză a activității seismice și va facilita distingerea între diferitele tipuri de vibrații înregistrate de instrumente. Mai mult, această cunoaștere ar putea consolida aplicații emergente, precum interferometria seismică – o tehnică ce valorifică vibrațiile produse de surse cotidiene pentru a studia structura subteranului, fără a fi necesare explozii controlate sau așteptarea unui cutremur natural.