Firmele și contabilii sunt în prezent împărțiți în privința modului în care interacționează și utilizează inteligența artificială (AI), însă această diviziune ar putea să nu dureze prea mult.
Conform datelor recente, profesia contabilă pare să se polarizeze în două tabere distincte: utilizatorii intensivi de AI și cei cu o utilizare limitată. Raportul „AI-Native Firm Advantage”, o colaborare între firmele KPMG și Baker Tilly și platforma de soluții de audit orientate spre AI, Fieldguide, a constatat că această împărțire este aproape egală. Sondajul, la care au participat 400 de lideri din domeniul auditului financiar și consultanței, a relevat că 51% dintre firmele intervievate sunt „implementatori activi”. Acestea au integrat AI-ul în mod central în operațiunile lor, reconstruindu-și fluxurile de lucru în jurul tehnologiei, astfel încât aceasta este acum prezentă în majoritatea angajamentelor. În contrast, 49% dintre firme sunt „utilizatori ocazionali”, care au folosit AI-ul într-o anumită măsură, dar în moduri limitate sau experimentale, fără o abordare sistemică formalizată la nivelul întregii organizații.
Studiul a demonstrat că implementatorii activi au obținut performanțe semnificativ superioare utilizatorilor ocazionali. Aceștia au raportat creșteri mai mari ale profitabilității, extinderea capacității, succes sporit în atragerea și reținerea clienților, o creștere a veniturilor din consultanță și o îmbunătățire a abilităților de relaționare cu clienții. De asemenea, firmele „AI-native” au fost mai predispuse să își fi reproiectat formal structura organizațională și rolurile, să își fi reconfigurat traseele de carieră și să își fi modificat criteriile de angajare.
Deși profesia pare divizată în prezent, autorii studiului consideră că în viitor balanța se va înclina în favoarea firmelor cu o adoptare AI nativă. Un purtător de cuvânt a explicat că unele firme vor alege în mod deliberat să rămână în tabăra utilizatorilor ocazionali, folosind AI-ul pentru a obține eficiență specifică acolo unde acest lucru corespunde nevoilor bazei de clienți și modelului lor de afaceri actual. Cu toate acestea, în afara acestor cazuri, cercetătorii anticipează că firmele care adoptă AI vor acumula un avantaj tot mai mare față de celelalte, deoarece implementatorii activi nu doar adoptă instrumente, ci construiesc modele operaționale care le oferă o valoare crescândă în timp. Acest avantaj este probabil să se amplifice pe măsură ce aceste firme vor învăța și se vor adapta mai rapid, integrând AI-ul mai profund în modul în care se desfășoară munca.
Un alt studiu a evidențiat o divergență similară între contabili individuali. Raportul „State of AI in Accounting Firms” realizat de AI Lab for Accountants, o comunitate profesională, indică faptul că aceștia se împart tot mai mult între categoria „amatorilor” (dabblers) și cea a „utilizatorilor avansați” (power users), cu un număr tot mai mic de persoane aflate la mijloc. Din eșantionul de 437 de respondenți, 45% au declarat că nu au depășit stadiul de experimentare cu asistentul lor AI principal, în timp ce 32% dintre respondenți folosesc AI-ul zilnic pentru sarcini precum construirea de fluxuri de lucru personalizate, proiecte și protocoale de context model.
Rebecca Driscoll, unul dintre fondatorii AI Lab for Accountants, a menționat că, dat fiind că eșantionul provine din rândul membrilor activi ai grupului, aceste rezultate ar trebui privite ca o reflectare a unui segment deja angajat al populației. Prin urmare, ea și-a exprimat incertitudinea cu privire la amploarea reală a acestei diviziuni la nivel general și dacă decalajul se va accentua sau se va reduce în viitor.
Driscoll a subliniat, totuși, că proporția dintre amatori și utilizatori avansați este puternic corelată cu resursele firmei. „Este greu de știut cu certitudine. Un lucru pe care l-am observat este o adoptare mai mare în cadrul firmelor mari: în datele noastre, cota utilizatorilor avansați crește de la 10% în firmele individuale la 35% în firmele cu 51-200 de angajați, iar noi credem că acest lucru se datorează în principal resurselor. Firmele mai mici au aceeași curiozitate, dar mai puțin timp și suport pentru a aprofunda”, a precizat ea.
Alte studii au indicat, de asemenea, o prăpastie tot mai mare în profesie și preocupări că acest decalaj se va accentua. De exemplu, sondajul realizat de Intuit în luna iunie pe profesioniști contabili a relevat că 77% dintre aceștia sunt de acord că decalajul dintre firmele în care AI-ul este integrat în fluxurile de lucru zilnice și firmele care îl utilizează ocazional este în creștere. La începutul acestui an, platforma de management al practicii contabile Karbon a constatat că 31% dintre respondenți își exprimau îngrijorarea că prăpastia dintre firmele „AI-pozitive” și cele tradiționale va continua să se lărgească, o creștere de 4 puncte procentuale față de anul precedent.
Cu toate acestea, datele de la Thomson Reuters sugerează că această diviziune s-ar putea să nu dureze și ar putea fi mai bine descrisă ca o compresie a segmentului de utilizare moderată, cu o coadă persistentă de non-adoptatori. Conform sondajelor companiei pentru anii 2025 și 2026, referitoare la raportul AI în Servicii Profesionale, proporția firmelor care declară că nu au planuri de a utiliza AI generativ a scăzut de la 28% la 19%, în timp ce proporția celor care afirmă că utilizează deja tehnologia a crescut de la 22% la 40%.
Un alt raport Thomson Reuters sugerează că adevărata discrepanță nu este între cei care folosesc și cei care nu folosesc AI – deoarece marea majoritate a profesioniștilor utilizează tehnologia cel puțin o dată pe săptămână, dacă nu zilnic – ci între cei care obțin și cei care nu obțin valoare din eforturile lor legate de AI. Peste 90% dintre profesioniști experimentează un anumit grad de „decalaj de valoare AI”, unde AI-ul pare să aducă beneficii organizației, dar nu și lor personal. Acest lucru subliniază un punct ridicat de către autorii raportului „AI-Native Firm Advantage”: constatările lor nu sugerează un simplu cadru „mai mult AI = mai bine”, ci că cei care și-au modelat firmele în jurul tehnologiei, spre deosebire de utilizarea acesteia pentru a eficientiza procesele existente, vor fi cei mai bine poziționați pentru a capta valoarea sa.
Un purtător de cuvânt al autorilor studiului a menționat că implementatorii activi nu au cumpărat doar mai mult AI, ci 87,3% dintre ei și-au reproiectat formal structurile organizaționale – incluzând roluri, structuri de echipe și rapoarte de personal – pentru a se potrivi unui viitor asistat de AI. Totul ține de modelul operațional. Implementarea AI-ului ca un strat suplimentar peste modul în care o firmă funcționează deja este o simplă achiziție de software, în timp ce tratarea AI-ului ca pe un motiv de a regândi modul în care firma funcționează este o decizie de transformare.

