Explozia cursului euro în raport cu leul a condus la o creștere semnificativă a indicelui ROBOR, revenind astfel peste pragul psihologic de 6% după o perioadă de aproximativ 7 luni de liniște. Această situație tensionată pe piața valutară a determinat Banca Națională a României (BNR) să intervină prin vânzări de euro pentru a apăra stabilitatea leului, însă aceste acțiuni au avut un efect secundar major asupra lichidității din piață, scumpind moneda națională și implicit, dobânzile.
Vânzările de titluri de stat de către investitori, atât interni cât și externi, au antrenat o creștere a dobânzilor la aceste instrumente, ceea ce a contribuit la presiunea asupra leului. În acest context, BNR a recurs la vânzări de valută pentru a menține cursul euro sub control. Deși aceste intervenții au reușit să tempereze deprecierea monedei naționale – cursul euro a rămas sub nivelul anticipat de 5,28-5,30 lei – ele au contribuit la retragerea lichidității din piața interbancară. Consecința directă este creșterea ROBOR.
Indicele ROBOR la 3 luni, un indicator cheie pentru majoritatea creditelor de consum, a atins 6,06% pe an la începutul lunii octombrie, față de 5,98% în ședința anterioară. Această valoare, 6,06%, nu mai fusese înregistrată în acest an decât pe 12 ianuarie, conform datelor BNR. De asemenea, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat preponderent pentru creditele ipotecare cu dobândă variabilă, a crescut de la 6,04% la sfârșitul lunii septembrie la 6,12%, iar cel la 12 luni de la 6,09% la 6,18%.
Indicii ROBOR pentru scadențe mai scurte, precum overnight, o săptămână sau o lună, au sărit la 6,03%, revenind la nivelul de acum aproximativ 7 luni, când se situau în jur de 5,93%. Creșterile pe scadențele mai lungi, de 6 și 12 luni, au început însă mai devreme, încă din 23 septembrie, odată cu apariția presiunilor evidente asupra leului. Aceste presiuni au debutat în momentul în care investitorii străini au început să-și lichideze pozițiile în titluri de stat românești, determinând o creștere a dobânzilor la acestea până la un maxim de 7,59%.
BNR a demonstrat o activitate intensă în luna septembrie, rezerva sa valutară scăzând cu 4,805 miliarde de euro, de la 64,865 miliarde în august la 60,060 miliarde în septembrie. Această diminuare se datorează în mare parte plății unui vârf la datoria publică (2,684 miliarde euro), dar și plăților către Comisia Europeană și, probabil, vânzărilor de valută pentru apărarea cursului leului.
Situația actuală indică o probabilitate redusă ca dobânda de politică monetară să scadă în viitorul apropiat, iar tendința ROBOR-ului este, cel puțin pe termen scurt, una de creștere. Pentru persoanele cu credite cu dobândă variabilă, aceasta înseamnă rate mai mari la credite, o povară suplimentară pe bugetul familiei.