Vladimir Putin pare să adopte o strategie tot mai riscantă în Europa, în timp ce atacurile hibride atribuite Federației Ruse se apropie de o limită periculoasă. O nouă eroare de calcul din partea Kremlinului ar putea împinge confruntarea cu NATO într-o zonă mult mai instabilă și imprevizibilă.
Înaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei, mulți analiști considerau că Putin nu va declanșa un război considerat irațional din punct de vedere strategic. Cu toate acestea, Rusia a atacat, iar conflictul, anticipat ca o victorie rapidă, s-a transformat într-un război de uzură, conform unei analize publicată de New York Times.
**Atacurile hibride ale Rusiei devin tot mai îndrăznețe**
În ultimele luni, acțiunile atribuite Moscovei în spațiul european au depășit sfera atacurilor cibernetice și a campaniilor de dezinformare. Acum, incidentele implică drone, infrastructură critică și ținte legate de sprijinul militar acordat Ucrainei.
Un exemplu elocvent este atacul cu dronă care a lovit, luna trecută, un tren de pasageri în apropierea frontierei dintre Ucraina și Polonia. Incidentul a avut loc la scurt timp după ce un tren în care se aflau fostul premier britanic Boris Johnson și alți oficiali europeni a părăsit zona. De asemenea, guvernul german a atribuit Rusiei o dronă cu explozibili descoperită lângă un avion cargo ucrainean pe aeroportul Leipzig/Halle.
**Moscova încearcă să rămână sub pragul unui război direct**
Strategia atacurilor hibride permite Rusiei să testeze limitele de toleranță ale Europei fără a provoca, în mod automat, un răspuns militar direct. Operațiunile pot fi negate, iar amploarea lor este menținută, cel puțin teoretic, sub nivelul care ar declanșa o confruntare deschisă. Riscul major constă însă în faptul că o escaladare aparent minoră sau o simplă eroare de calcul ar putea provoca victime și ar putea duce situația într-o zonă mult mai periculoasă și greu de controlat.
**De ce Putin crește presiunea asupra Europei**
Potrivit analizei, Kremlinul urmărește încheierea războiului din Ucraina în condițiile sale. Sprijinul financiar și militar oferit Kievului de către statele europene reprezintă unul dintre principalele obstacole în calea acestui obiectiv. Prin urmare, Putin și-a intensificat avertismentele și acțiunile menite să determine capitalele europene să își reducă ajutorul pentru Ucraina.
**Scenariul cel mai periculos: un atac limitat asupra unui stat NATO**
Un scenariu analizat de Institute for the Study of War pornește de la premisa că Putin consideră confruntarea cu NATO una existențială și mult mai amplă decât războiul din Ucraina. În acest calcul, Rusia ar putea decide să acționeze preventiv, înainte ca procesul de reînarmare al Europei să fie finalizat.
Nu ar fi necesar un război total: Moscova ar putea încerca o operațiune limitată împotriva unuia dintre statele baltice. Estonia este menționată frecvent ca o posibilă țintă, având în vedere proximitatea sa geografică și minoritatea rusă semnificativă.
**Kremlinul ar putea miza pe ezitarea NATO**
Putin ar putea calcula că un atac limitat ar genera șoc și neînțelegeri în interiorul Alianței Nord-Atlantice, determinând statele membre să ezite în a activa Articolul 5 din tratatul NATO, care stipulează apărarea colectivă. Într-un astfel de scenariu, Rusia ar urmări izolarea Ucrainei, slăbirea NATO și reducerea voinței politice europene de a continua sprijinul pentru Kiev.
**O operațiune „limitată” s-ar putea transforma rapid într-un război mai mare**
Riscurile pentru Rusia ar fi însă enorme. Moscova dispune de forțe suplimentare limitate, iar serviciile occidentale de informații ar putea detecta pregătirile, așa cum s-a întâmplat înaintea invaziei din 2022. Chiar dacă unele state NATO ar ezita, țările direct amenințate ar putea începe apărarea fără să aștepte un răspuns colectiv. O operațiune concepută ca fiind controlabilă ar putea, astfel, să escaladeze rapid.
În 2022, Putin a pornit războiul convins că Ucraina va fi învinsă rapid și că NATO va rămâne paralizată. Un atac împotriva unei alte țări europene ar avea însă o motivație diferită: nu excesul de încredere, ci încercarea disperată de a evita un rezultat umilitor în Ucraina.
**Ce ar trebui să facă Europa**
Statele europene ar trebui, în opinia autorului, să abordeze deschis amenințarea rusă, să își îmbunătățească apărarea împotriva atacurilor hibride și să accelereze planurile de reînarmare. În același timp, sprijinul pentru Ucraina ar trebui consolidat, tocmai pentru a transmite Moscovei mesajul că presiunile și amenințările nu vor determina Europa să își schimbe politica strategică.