Noile cercetări consolidatează legătura dintre încălzirea globală și fenomenele meteorologice extreme.
Un raport recent publicat de Carbon Brief, bazat pe o analiză a peste 900 de studii de atrubuire și acoperind aproape 1.000 de evenimente și tendințe climatice, relevă că 77% dintre acestea au fost influențate negativ de schimbările climatice, devenind mai probabile sau mai severe. În plus, 85% dintre evenimente au demonstrat o influență umană asupra climei. Observațiile satelitare NASA confirmă, de asemenea, o frecvență și o intensitate crescută a secetelor majore și a perioadelor de precipitații abundente, corelate strâns cu încălzirea globală.
Un exemplu elocvent este evaluarea din 2026 realizată de World Weather Attribution, care a concluzionat că încălzirea globală și dezghețarea permafrostului au contribuit, cel mai probabil, la instabilitatea care a declanșat avalanșa catastrofală de gheață și rocă din Himalaya, urmată de inundații devastatoare.
Există un corp tot mai mare de dovezi care conectează schimbările climatice și evenimentele meteorologice severe. Încă din 2004, un grup de cercetători a publicat unul dintre primele studii care lega schimbările climatice provocate de om de un eveniment meteorologic extrem specific – valul de căldură din vara anului 2003 din Europa, care a cauzat peste 70.000 de decese pe continent. Analiștii au determinat că implicarea umană a cel puțin dublat riscul unui astfel de val de căldură extrem, motivând alți cercetători să investigheze legăturile dintre schimbările climatice antropice și vremea severă.
Organizația britanică Carbon Brief, specializată în știința și politica schimbărilor climatice, a cartografiat toate studiile publicate despre influența acestora asupra vremii extreme, ajungând la peste 900 de studii și acoperind aproape 1.000 de evenimente și tendințe meteorologice extreme. Acest demers facilitează accesul la corpul în continuă creștere de cunoștințe. Conform datelor Carbon Brief, 77% dintre cazurile analizate au fost făcute mai probabile sau mai severe din cauza schimbărilor climatice. Mai mult, unele studii au indicat că evenimente meteorologice extreme ar fi fost aproape imposibile fără influența umană asupra temperaturilor globale. În jur de 8% dintre evenimentele și tendințele cartografiate au fost influențate în mod negativ de schimbările climatice, făcându-le mai puțin probabile sau mai puțin severe. Astfel, per total, 85% dintre acestea au fost, cel mai probabil, influențate de schimbările climatice provocate de om.
În 2025, NASA a publicat noi date care relevau creșterea dramatică a intensității evenimentelor meteorologice, precum secetele și inundațiile, în ultimii cinci ani. Studiul NASA a sugerat că evenimentele meteorologice severe au devenit mai frecvente, de durată mai lungă și mai intense, cifrele din 2024 atingând dublul mediei din perioada 2003-2020. Aceste evenimente au fost monitorizate de satelitul GRACE al NASA. Agenția a citat schimbările climatice drept cea mai probabilă cauză a acestor evenimente extreme, chiar dacă intensitatea lor pare să fi crescut mai rapid decât temperaturile globale. Este important de menționat că cercetătorii au indicat necesitatea unui deceniu sau mai mult pentru a confirma constatările și a stabili dacă acestea reprezintă o tendință concludentă.
Bailing Li, de la Laboratorul de Științe Hidrologice al Centrului Spațial Goddard al NASA, co-cercetător în studiu, a declarat: „Încă nu putem dovedi cauzalitatea – am avea nevoie de un set de date mult mai lung. Este dificil să identificăm exact ce se întâmplă aici, dar alte evenimente sugerează că încălzirea (globală) este factorul determinant. Vedem din ce în ce mai multe evenimente extreme în întreaga lume, deci este cu siguranță alarmant."
În ultimul secol, pe măsură ce gazele cu efect de seră produse de om s-au acumulat în atmosferă, temperaturile globale au crescut substanțial. În 2025, temperatura medie globală la suprafață a fost cu aproximativ 1,44 grade Celsius peste media preindustrială (1850-1900). Cercetătorii au legat această încălzire de creșterea frecvenței și severității multor tipuri de evenimente meteorologice extreme.
Cel mai recent, oamenii de știință au corelat emisiile industriale cu încălzirea regiunii Himalaya, acoperită de zăpadă, unde un colaps stâncos a provocat inundații devastatoare în Nepal și Tibet în luna august. Raportul din septembrie a fost elaborat de două duzini de cercetători din întreaga lume și publicat de World Weather Attribution. Acesta demonstrează cum temperaturile în creștere au contribuit, cel mai probabil, la dezastru, deoarece temperaturile mai ridicate au destabilizat gheața și permafrostul care se aflau sub versanții montani. Cercetătorii au recunoscut că schimbările climatice nu au fost singurul factor care a cauzat inundațiile; ei sugerează că cutremurul din Nepal din 2015 ar fi putut, de asemenea, juca un rol în destabilizarea pantei. Cu toate acestea, ei susțin că încălzirea cauzată de om a avut o „legătură foarte puternică” cu dezastrul. Deși raportul nu a fost încă publicat într-un jurnal științific evaluat inter pares, noile dovezi ar putea fi utilizate pentru a sprijini solicitarea Nepalului de asistență financiară de la fondul de ajutor climatic al Națiunilor Unite.
Peste 1.300 de persoane au murit în dezastru, mii de altele fiind încă date dispărute. Nepalul estimează că eforturile de recuperare și reconstrucție vor costa aproximativ 5 miliarde de dolari. Cercetătorii implicați în studiu au constatat că, în zilele premergătoare dezastrului, temperaturile au fost mai ridicate decât în mod normal în zona feței nordice a muntelui Langtang Lirung, unde a avut loc alunecarea de teren, situându-se în jur de 12 grade Celsius. Ei au observat, de asemenea, că iulie și august în zonă au fost neobișnuit de calde per ansamblu, reflectând temperaturile globale ridicate, care au stabilit un record comun pentru cea mai caldă lună pe Pământ.
Oamenii de știință au descoperit în ultimii ani că încălzirea globală, determinată de arderea combustibililor fosili, a crescut semnificativ nivelurile de mercur la altitudini înalte în această parte a Himalayei, comparativ cu nivelurile preindustriale. Acest lucru a expus permafrostul din versanții stâncoși la condiții deasupra punctului de îngheț mai frecvent. Permafrostul, un amestec de sol și sedimente ținute împreună de gheață, acționează ca un sigiliu care împiedică apa să pătrundă în fisurile din rocă. Prin urmare, atunci când permafrostul se topește, mai multă apă se poate infiltra. Când această apă reîngheață, poate lărgi fisurile, slăbind astfel roca înconjurătoare, conform lui Walter Immerzeel, hidrolog montan la Universitatea Utrecht din Olanda, care a contribuit la noul raport.
O gamă largă de studii științifice din ultimele două decenii leagă schimbările climatice provocate de om de evenimentele meteorologice extreme. Deși schimbările climatice s-ar putea să nu fie singura cauză a vremii severe, cercetările sugerează că încălzirea globală le exacerbează și le face să apară mai frecvent.