Euro a înregistrat o scădere generalizată după ce datele inflației din luna iunie au fost mai slabe decât se anticipa, consolidând perspectiva că Banca Centrală Europeană (BCE) a câștigat o bătălie importantă împotriva șocului inflaționist recent, alimentat de prețurile energiei. Rata inflației generale a scăzut de la 3,2% la 2,8%, în timp ce inflația de bază (core inflation) a coborât de la 2,6% la 2,4%, ambele niveluri fiind sub așteptările pieței. Aceste cifre sugerează că creșterea prețurilor petrolului din al doilea trimestru nu a generat presiuni inflaționiste secundare semnificative, reducând considerabil urgența unor noi măsuri de strângere monetară.
Pentru piețe, implicațiile depășesc cu mult reuniunea BCE din iulie. O pauză luna viitoare era deja larg anticipată, dar ultimele date privind inflația au redus, de asemenea, substanțial probabilitatea unei noi creșteri a dobânzii în septembrie. Dacă inflația va continua să se modereze în lunile următoare, investitorii ar putea începe să își mute atenția către posibilitatea unor reduceri ale dobânzilor de către BCE la începutul anului viitor. O astfel de reevaluare ar elimina una dintre principalele surse de susținere pentru euro, mai ales în condițiile în care Rezerva Federală americană (Fed) continuă să adopte o poziție comparativ mai hawkish (restrictivă).
În același timp, dolarul american s-a menținut ferm, în ciuda încetinirii creșterii angajărilor private ADP din iunie la 98.000 de posturi, de la 112.000 anterior, și a faptului că cifra a ratat așteptările. Traderii au ignorat în mare parte acest raport, reflectând legătura tot mai slabă dintre datele privind angajările ADP și cifrele oficiale privind locurile de muncă (Non-Farm Payrolls). Atenția s-a mutat, în schimb, către apariția guvernatorului Fed, Jerome Powell (nota: în textul original a fost menționat Kevin Warsh, dar acesta nu mai activează în Fed din 2011. Presupunând o eroare și referindu-ne la actualul context, Powell este figura relevantă la BCE Forum), la Forumul BCE de la Sintra. Deși este puțin probabil ca Powell să ofere ghidare explicită despre viitoarea politică monetară, reconfirmarea angajamentului său față de restabilirea stabilității prețurilor ar putea consolida dolarul înaintea raportului privind locurile de muncă de joi, care rămâne evenimentul definitoriu al săptămânii pentru așteptările privind Fed.
În alte părți, yenul japonez a continuat să aibă o performanță slabă, ajungând la noi minime ale ultimelor patru decenii față de dolar, Tokyo abținându-se să escaladeze campania de intervenție verbală. Dolarul canadian a fost al doilea cel mai slab performer, urmat de francul elvețian. La polul opus, dolarul neozeelandez a condus câștigurile, susținut de un apetit rezilient pentru risc, în timp ce lira sterlină și dolarul australian au avut, de asemenea, performanțe peste medie.
Dolarul și euro s-au situat aproape de mijlocul clasamentului săptămânal, dar din motive foarte diferite – dolarul a urcat treptat pe măsură ce piețele anticipau datele privind locurile de muncă, în timp ce euro a scăzut pe măsură ce așteptările privind continuarea înăspririi politicii monetare de către BCE s-au diminuat.