Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), principala sursă de finanțare a sistemului de sănătate din România, înregistrează cel mai mare excedent din ultimii ani, obținut fără o dependență majoră de subvențiile de la stat. În același timp, subvențiile primite de la bugetul de stat au atins cele mai mici valori din 2020 încoace, în special în primul semestru al anului 2026. Această transformare financiară este un efect direct al unei serii de acte normative recente, precum Legea 296/2023, OUG 34/2024 și, în special, Legea 141 din 2025, care a adus cele mai semnificative schimbări în finanțarea sistemului de asigurări sociale de sănătate în ultimele 27 de ani.
FNUASS, administrat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), își obține veniturile, în principal, din contribuțiile de asigurări sociale de sănătate (CASS) reținute din salariile angajaților și virate de ANAF, din CASS aplicată pensiilor peste 3.000 de lei lunar, din CASS datorată de persoanele cu venituri extrasalariale, precum și din taxa clawback plătită de producătorii de medicamente. Fondurile colectate sunt utilizate pentru plata serviciilor medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale acordate pacienților, precum și pentru acoperirea majorărilor salariale din spitale.
Analiza realizată de Economica.net pe baza execuțiilor Fondului arată că, în primul semestru al anului 2026, FNUASS a înregistrat un excedent de 2,1 miliarde de lei, o performanță remarcabilă obținută fără a se baza pe subvenții masive din partea statului. Valoarea subvențiilor de la stat a scăzut drastic, ajungând la puțin peste 807 milioane de lei, reprezentând doar 1,81% din veniturile totale ale Fondului în perioada ianuarie-iunie 2026. Acest nivel este de cel puțin patru ori mai mic decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent.
Comparativ, în primul semestru din 2025, FNUASS a avut un excedent de 1,6 miliarde de lei, iar subvențiile s-au ridicat la 3,9 miliarde de lei, reprezentând 9,4% din veniturile Fondului. Anii anteriori au fost marcați de deficite semnificative, cum ar fi cel de 3,8 miliarde de lei din primul semestru al anului 2024, acoperit parțial prin subvenții guvernamentale, care, deși au scăzut, au rămas considerabile.
Eliminarea excepțiilor și a scutirilor de la plata CASS, promovată de actele normative recente, a dus la o creștere structurală și sustenabilă a veniturilor din contribuții. Astfel, în primul semestru din 2026, contribuțiile de asigurări, în special CASS, au depășit 90% din veniturile totale ale FNUASS. Această pondere a crescut cu 6,4 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025. Printre măsurile care au contribuit la această evoluție se numără includerea tichetelor de masă și a anumitor indemnizații de concediu medical în baza de calcul CASS, eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din construcții și agricultură, precum și începerea reținerii CASS pentru partea din pensiile peste 3.000 de lei începând cu august 2025.
În ceea ce privește cheltuielile, în prima jumătate a anului 2026, plățile totale din FNUASS au atins aproape 42,2 miliarde de lei, înregistrând o ușoară creștere de 6% față de anul anterior. Cele mai mari alocări s-au făcut către produse farmaceutice, materiale sanitare și dispozitive medicale (14,4 miliarde lei), servicii medicale spitalicești (8,7 miliarde lei) și transferuri către spitale pentru acoperirea majorărilor salariale (peste 8,5 miliarde lei). Serviciile medicale ambulatorii au beneficiat de 7,1 miliarde de lei.
Legea 141 din 2025, prin eliminarea statutului de coasigurat, a reprezentat o măsură majoră, deși nepopulară, care a extins baza de plătitori ai CASS. Până la intrarea sa în vigoare, sistemul se baza pe un număr restrâns de contribuabili pentru a susține un număr mult mai mare de asigurați, deficit acoperit prin subvenții de stat. Astăzi, finanțarea sistemului de sănătate devine mai robustă, bazându-se pe contribuțiile celor asigurați, ceea ce sugerează o sustenabilitate sporită pe termen lung, deși implementarea completă a reformei și impactul său asupra calității serviciilor medicale rămân subiecte de analiză continuă.