Deputata USR Cristina Prună readuce în discuție o propunere legislativă care ar permite românilor să direcționeze o parte din banii plătiți obligatoriu pentru sănătate către asiguratori privați. Parlamentara susține că acest lucru ar rezolva o problemă structurală a sistemului actual, unde mulți cetățeni ajung să plătească de două ori: o dată prin contribuția la CASS și a doua oară pentru servicii medicale private.
Proiectul, depus inițial în 2023, a fost respins în Senat și a primit un punct de vedere negativ din partea Guvernului și un raport de respingere în Camera Deputaților. Cu toate acestea, deputata Prună insistă, invocând un studiu APSAP care arată că peste 81% dintre respondenți consideră impozitarea din România ca fiind excesivă, iar peste 65% preferă serviciile medicale private atunci când au probleme de sănătate. Dintre aceștia, 72,3% sunt angajați din mediul privat, iar 53,1% din sectorul public.
„Plătim sănătatea de două ori. Și ni se pare deja normal”, afirmă Cristina Prună, subliniind că statul colectează lunar bani pentru sănătate, dar pacienții se confruntă cu timpi mari de așteptare pentru consultații și investigații, fiind nevoiți să apeleze la clinicile private și să plătească din nou.
**Ce propune, de fapt, proiectul Cristinei Prună**
Propunerea nu implică faptul că orice factură de la o clinică privată ar fi acoperită automat din CASS. Proiectul PL-x 186/2024 vizează înființarea unui sistem de asigurări private de sănătate de bază, oferind asiguratului posibilitatea de a alege un asigurător privat. Acesta ar putea primi, în numele contribuabilului, o parte din banii colectați prin Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Scopul explicit al proiectului este „demonopolizarea” CNAS și acordarea posibilității de alegere a asigurătorului pentru pachetul de bază. Suma ce putea fi transferată către asigurătorul privat era plafonată inițial la maximum 50% din contribuția de asigurări de sănătate aferentă unui salariu minim brut.
„Dacă aleg să fac o investigație la privat, de ce măcar o parte din cost nu poate fi acoperită din contribuția pe care deja am plătit-o? De ce trebuie CNAS să păstreze monopolul asupra banilor noștri?”, întreabă deputata. Ea susține că o astfel de reformă ar spori libertatea de alegere a românilor asupra banilor lor, ar stimula concurența și ar duce la servicii medicale mai bune, principiul solidarității și sistemul public nefiind abandonate.
**Important: și acum poți merge la privat cu servicii decontate de CNAS**
Este important de menționat că și în prezent există posibilitatea ca serviciile medicale private să fie decontate de CNAS, prin contractele pe care clinicile și spitalele private le au cu casele de asigurări. Problema apare în situațiile în care serviciile nu sunt contractate, fondurile sunt epuizate sau anumite categorii de servicii nu sunt decontate. Propunerea Cristinei Prună ar introduce concurență între CNAS și asigurătorii privați pentru administrarea unei părți din contribuțiile obligatorii.
**Proiectul este în Parlament din 2024 și are raport de respingere**
Inițiativa legislativă a fost depusă de un grup de parlamentari, majoritatea de la USR. După respingerea în Senat, proiectul a ajuns la Camera Deputaților, unde s-a confruntat cu opoziție instituțională. Guvernul a emis un punct de vedere negativ, iar Comisia pentru sănătate a Camerei a întocmit un raport de respingere. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu a susținut proiectul în forma propusă, considerând că reglementarea este insuficient dezvoltată, deși a recunoscut potențialele beneficii ale unei mai mari libertăți de alegere pentru pacienți.
**România are în continuare cheltuieli mari plătite direct de pacienți**
Discuția despre direcționarea banilor pentru sănătate intervine într-un context în care românii suportă în continuare cheltuieli medicale directe semnificative. Un raport din 2026 al European Observatory on Health Systems and Policies indică faptul că plățile directe ale gospodăriilor reprezentau peste o cincime din totalul cheltuielilor pentru sănătate în România. Aceasta reprezintă principalul argument politic al Cristinei Prună: ca plătitorul de contribuții să aibă o mai mare putere de decizie asupra modului în care sunt gestionați banii săi pentru sănătate.