România face un pas istoric în agricultura europeană, devenind prima țară din Uniunea Europeană care implementează un mecanism de acordare a compensațiilor financiare pentru sechestrarea carbonului în sectorul acvaculturii, recunoscând astfel serviciile de mediu oferite de acest domeniu. Această inițiativă, considerată unicat la nivelul statelor membre, a fost prezentată de Valentin Toma, directorul general al Direcției Generale Pescuit (DGP) - Autoritatea de Management pentru Programul pentru Acvacultură şi Pescuit (AM POPAM).
„România a reușit să identifice o modalitate de acordare a acestor compensații pe tipurile de servicii de mediu cu privire la sechestrarea de carbon în domeniul acvaculturii,” a declarat Valentin Toma pentru AGERPRES. El a subliniat rolul crucial al Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Acvacultură de la Galați, a cărui echipă de cercetători a contribuit esențial la elaborarea studiului științific care stă la baza acestui mecanism. Consultările cu Comisia Europeană au validat caracterul unic al acestei abordări la nivelul UE.
Conform lui Toma, deși regulamentul european prevede posibilitatea acordării unor astfel de compensații, România este, potrivit evaluării Comisiei Europene, primul stat membru care a dezvoltat o astfel de strategie specifică pentru sectorul acvaculturii. „Niciun stat membru nu a mai avut această abordare pe care o are România și sunt convins că va fi preluată ca exemplu de bună practică,” a adăugat directorul general, subliniind că activitatea din acvacultură, la fel ca și în alte sectoare agricole, contribuie la sechestrarea carbonului, nu doar la emisii.
Apelul de proiecte în cadrul acțiunii 2.1.4 „Servicii de mediu” a fost lansat pe 24 iulie și se va încheia pe 6 septembrie 2026, având un buget total de 14,285 milioane de euro. Se estimează că cel puțin 300 de ferme de acvacultură din România ar putea fi eligibile pentru această schemă, existând așteptări similare privind numărul de cereri de finanțare. Compensarea maximă oferită este de 174,92 euro/hectar/an pentru acvacultura extensivă și de 97,18 euro/hectar/an pentru fermele semi-intensive.
În cazul în care numărul cererilor va depăși bugetul disponibil, Autoritatea de Management își propune ca toți solicitanții eligibili să beneficieze de finanțare, însă cuantumul compensației va fi ajustat proporțional. „Ideea este că prin acest algoritm matematic, ne dorim ca niciun fermier eligibil să nu rămână pe dinafară,” a explicat Toma. Suprafața eligibilă pentru calculul sprijinului reprezintă 70% din luciul de apă înscris în licența de acvacultură, iar sprijinul maxim per solicitant este de 50.000 de euro/an.
Pentru a fi eligibile, fermele trebuie să fie active, să desfășoare efectiv activități de acvacultură și să dețină licență de acvacultură, autorizație de mediu și viza anuală de mediu. Producția comercializată trebuie să se încadreze între 50 și 1.500 de kilograme de pește pe hectar pe an. Directorul general a subliniat că aceste compensații pot fi utilizate de fermieri și pentru a asigura cofinanțarea unor proiecte de modernizare, contribuind astfel la dezvoltarea sectorului.
Autoritatea de Management a derulat o campanie de promovare intensă a acestei măsuri, inclusiv printr-o pagină web dedicată (ampeste.ro) și evenimente de prezentare în țară. Se anticipează că o abordare similară va fi aplicată și pentru viitoarele măsuri de finanțare din programul dedicat pescuitului și acvaculturii, cu scopul de a încuraja modernizarea și creșterea producției în sector.