O mișcare neobișnuită pe piețele valutare a luat prin surprindere Banca Centrală Europeană (BCE). Potrivit informațiilor publicate de Financial Times, Statele Unite au recurs la vânzarea de euro pentru a susține yenul japonez la sfârșitul săptămânii trecute, o decizie pe care autoritățile americane au comunicat-o oficialilor de la Frankfurt abia după ce intervenția a avut loc.
**BCE Află Târziu Despre Intervenția Istorică**
Surse citate de publicația britanică indică faptul că BCE a fost informată vineri despre decizia Washingtonului de a vinde euro în scopul achiziționării de yeni, după ce tranzacția fusese deja efectuată. Președinta BCE, Christine Lagarde, a purtat discuții despre această intervenție cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, abia sâmbătă, subliniind amploarea lipsei de coordonare.
**Încălcarea Convențiilor Tradiționale**
Acest demers subliniază caracterul ieșit din comun al primei intervenții comune Washington-Tokyo pentru susținerea yenului din ultimii aproape 30 de ani. În mod normal, în astfel de operațiuni, SUA ar fi utilizat dolarul american. Unii oficiali de rang înalt ai BCE au considerat utilizarea euro de către SUA o încălcare fără precedent a convențiilor de lungă durată privind cooperarea între autoritățile monetare occidentale. Istoric, băncile centrale și ministerele de Finanțe occidentale au pus accent pe încrederea reciprocă și consultare, iar intervențiile valutare au fost, de regulă, coordonate.
**„Așa Ceva Nu S-a Mai Întâmplat Niciodată”**
Vânzările de euro, realizate de Rezerva Federală din New York în numele Trezoreriei americane, au fost descrise de o sursă apropiată discuțiilor dintre oficialii europeni ca fiind „foarte surprinzătoare” și „triste”. „Așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată”, a avertizat sursa, adăugând că decenii de cooperare strânsă între băncile centrale occidentale, piloni ai stabilității financiare și ai creșterii economice, ar putea fi puse în pericol. Alegerea euro în detrimentul dolarului pare să fi fost o strategie americană pentru a evita interpretarea unei intenții de slăbire a propriei monede și pentru a sprijini politica promovată de Scott Bessent, care vizează un dolar puternic. Analistii sugerează, de asemenea, că Washingtonul ar fi putut să se alăture Japoniei pentru a preveni o eventuală vânzare masivă de titluri de stat americane de către Tokyo, într-un context în care costurile de împrumut pe termen lung ale SUA se apropie de maximele ultimilor 19 ani.
Un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA a declarat pentru FT că instituția nu coordonează cu autoritățile străine deciziile privind utilizarea fondurilor din Exchange Stabilization Fund, fondul folosit pentru această intervenție. Un oficial de rang înalt din administrația Trump a subliniat că respectă confidențialitatea discuțiilor cu partenerii internaționali, spre deosebire de BCE.
**Impactul Intervenției**
Estimările preliminare ale Băncii Japoniei indică faptul că Tokyo ar fi cheltuit aproximativ 13.800 de miliarde de yeni (echivalentul a 87 de miliarde de dolari) în doar două zile pentru susținerea monedei naționale. Intervenția comună a SUA și Japoniei a contribuit la aprecierea yenului, care a urcat de la aproape 164 de yeni pentru un dolar la începutul lunii, la aproximativ 157. Ulterior, moneda japoneză a înregistrat o ușoară depreciere, ajungând la aproximativ 158 de yeni pentru un dolar.