Lichidatorii companiei imobiliare chineze în dificultate Evergrande au deschis o bătălie juridică în Hong Kong, contestând o decizie a autorității de reglementare a piețelor financiare din oraș (SFC) privind un acord menit să compenseze acționarii minoritari ai dezvoltatorului. Aceste acțiuni ridică semne de întrebare semnificative cu privire la prioritizarea plăților în cazurile de lichidare.
Curtea din Hong Kong a început să audieze argumentele privind validitatea unui acord prin care a fost creat un fond pentru despăgubirea acționarilor minoritari ai China Evergrande. Această dispută vine pe fondul colapsului imobiliar din China, al cărui epicentru a fost chiar Evergrande.
Anterior, Comisia pentru Valori Mobiliare și Futures (SFC) din Hong Kong a ajuns la un acord de 1 miliard de dolari HK (aproximativ 127,6 milioane USD) cu filiala din Hong Kong a companiei PricewaterhouseCoopers (PwC), în aprilie. Acordul viza soluționarea investigațiilor legate de activitatea de audit a firmei pentru dezvoltatorul imobiliar, fără ca PwC HK să își admită responsabilitatea, conform declarațiilor SFC de la momentul respectiv.
În timpul audierilor, avocații PwC și ai lichidatorilor Evergrande au declarat că filiala din Hong Kong a auditorului a alocat deja 1 miliard de dolari HK pentru fond, într-un cont bancar separat. Avocații lichidatorilor au solicitat, de asemenea, acces la termenii acordului dintre SFC și PwC, precum și detalii despre acționarii eligibili pentru despăgubire. Răspunsul autorității de reglementare a fost că aceste informații sunt confidențiale și că rămâne incert dacă lichidatorii vor câștiga procesul împotriva PwC.
Judecătorul Curții Supreme, Russell Coleman, a indicat că va lua o decizie privind divulgarea acordului până la 30 octombrie. Ulterior, lichidatorii vor putea depune argumente suplimentare, iar o decizie finală privind validitatea acordului de despăgubire va fi luată ulterior.
Acest caz reprezintă un test crucial pentru a determina dacă o instanță din Hong Kong este dispusă să anuleze decizia unui organism de reglementare în urma unei contestații legale din partea creditorilor. De asemenea, subliniază importanța bătăliei pentru ierarhizarea creanțelor în cazurile de lichidare și ar putea influența suma pe care creditorii o vor recupera în cele din urmă.
Lichidatorii susțin că acordul SFC de a despăgubi acționarii îi prioritizează în detrimentul creditorilor. Conform legislației din Hong Kong, acționarii sunt plătiți ultimii în cazurile de lichidare, doar după ce toate datoriile către creditori au fost achitate integral.
Anterior, lichidatorii Evergrande au solicitat o revizuire judiciară a acordului de despăgubire, argumentând că SFC nu are autoritatea legală de a încheia o înțelegere cu o entitate nereglementată precum PwC HK, susținând că responsabilitatea revine organismului de supraveghere contabilă al orașului. Ei cer ca deciziile SFC, inclusiv înființarea fondului, să fie declarate „nelegale, nule și/sau nevalide”.
În ciuda provocării juridice, SFC a anunțat în iunie că își continuă planul.
Conform estimărilor lichidatorilor, datoriile Evergrande vor depăși cu mult activele recuperate, prin urmare „nu există nicio posibilitate” ca acționarii să primească vreo plată. Aceștia au declarat că povara datoriilor Evergrande este mai mare decât se estima inițial, ajungând la 350 de miliarde de dolari HK.
Diferitele părți implicate încearcă să obțină fonduri de la PwC. Firma se află deja sub o presiune financiară și de reglementare considerabilă din cauza auditurilor efectuate pentru Evergrande. Filiala sa din China continentală a fost anterior amendată cu 441 de milioane de yuani pentru rolul său în auditarea dezvoltatorului chinez.
Lichidatorii Evergrande solicită 57 de miliarde de yuani (8,4 miliarde USD) într-un proces intentat împotriva PricewaterhouseCoopers International Ltd. și a filialelor sale din China continentală și Hong Kong, reprezentând una dintre cele mai mari pretenții corporative solicitate vreodată în oraș.
Între timp, unii parteneri de la filialele locale ale PwC explorează strategii de salvgardare a activelor lor personale, în cazul în care provocările juridice și de reglementare tot mai mari cu care se confruntă firma se traduc, în cele din urmă, în răspunderi financiare sau legale la nivel individual.