Ministerul Finanțelor anunță vești pozitive privind execuția bugetară în primele opt luni ale anului 2026. Deficitul bugetar general consolidat a coborât la 2,89% din Produsul Intern Brut (PIB), reprezentând o reducere de 26,94 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului 2025. Acesta este un semnal încurajator, mai ales în contextul monitorizării de către agențiile de rating internaționale precum S&P.
Execuția bugetară la opt luni a consemnat un deficit de 59,42 miliarde de lei, în scădere față de 86,36 miliarde de lei înregistrate în primele opt luni ale anului precedent. Această diminuare nominală reprezintă o reducere de aproximativ 31%, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor.
În termeni procentuali din PIB, deficitul s-a micșorat de la 4,51% în perioada ianuarie-august 2025 la 2,89% în aceeași perioadă din 2026, marcând o îmbunătățire de circa 1,62 puncte procentuale. Această evoluție este rezultatul menținerii unui proces susținut de consolidare fiscal-bugetară, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat au înregistrat o creștere de 11,4%, un ritm considerabil mai alert decât cel al cheltuielilor totale, care au avansat cu 4,2%.
Veniturile totale au crescut cu aproape 48 miliarde de lei comparativ cu primele opt luni din 2025, în timp ce cheltuielile au crescut cu aproximativ 21,06 miliarde de lei. Această discrepanță contribuie la reducerea deficitului.
„Execuția bugetară la opt luni confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală și faptul că măsurile adoptate produc efecte. Este important că această ajustare are loc într-un context în care veniturile cresc într-un ritm semnificativ mai rapid decât cheltuielile, iar finanțarea din fonduri europene și PNRR continuă să susțină economia și proiectele de dezvoltare ale României. Trebuie să păstrăm însă, obligatoriu, o abordare prudentă în perioada următoare. Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântărită cu responsabilitate, în contextul presiunilor ridicate asupra bugetului și al unui spațiu fiscal limitat, dar și al factorilor externi care pot influența evoluția economiei României. De aceea, disciplina cheltuielilor, prioritizarea strictă și menținerea investițiilor esențiale sunt condiții obligatorii pentru continuarea consolidării fiscale,“ a declarat Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor.
**VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT**
În primele opt luni ale anului 2026, veniturile totale ale bugetului general consolidat au atins suma de 468,10 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 11,4%, echivalentul a aproape 48 miliarde de lei, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent. Ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut de la 21,9% la 22,8%, cu un avans de aproximativ 0,85 puncte procentuale.
Veniturile fiscale au totalizat 242,69 miliarde de lei, în creștere cu 14,3% față de primele opt luni ale anului anterior. Un aport notabil a venit din încasările din Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), care au atins 103,35 miliarde de lei, cu aproximativ 20,80 miliarde de lei, respectiv 25,2%, peste nivelul înregistrat în perioada ianuarie–august 2025. Încasările din impozitul pe salarii și venit au însumat 42,86 miliarde de lei, consemnând o creștere de 8,1%, în timp ce veniturile din impozitul pe profit au ajuns la 29,55 miliarde de lei, marcând un avans de 9,1%. Contribuțiile de asigurări au totalizat 147,53 miliarde de lei, cu aproximativ 9,80 miliarde de lei, respectiv 7,1%, mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2025. De asemenea, impozitele și taxele pe proprietate au înregistrat o creștere de peste 30%, ajungând la aproximativ 11,02 miliarde de lei. Sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțărilor au însumat 43,38 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 37,7% față de primele opt luni ale anului precedent.
**CHELTUIELILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT**
Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 527,53 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026, înregistrând o creștere nominală de 4,2% față de aceeași perioadă a anului precedent. În același timp, raportate la PIB, cheltuielile totale s-au redus de la 26,4% în 2025 la 25,7% în 2026, o diminuare de aproximativ 0,7 puncte procentuale.
Cheltuielile de personal au însumat 109,04 miliarde de lei, în scădere cu 4,26 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul reducerilor unor sporuri pentru anumite categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au ajuns la 67,83 miliarde de lei, în creștere cu 7,1% față de perioada similară din anul precedent. Cheltuielile cu dobânzile au totalizat 42,05 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 8,86 miliarde de lei, respectiv 26,7%, față de primele opt luni din 2025. Ponderea acestora în PIB a ajuns la aproximativ 2%. Evoluția cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului; consolidarea fiscală și reducerea necesarului de finanțare fiind esențiale pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 166,87 miliarde de lei, în scădere cu 0,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale; respectiv pe cele șapte luni ale anului 2026, acestea au fost în sumă de 236,64 milioane de lei.
În ceea ce privește finanțarea proiectelor de dezvoltare, cheltuielile aferente proiectelor susținute din fonduri externe nerambursabile au totalizat 52,24 miliarde de lei în primele opt luni ale anului. Suma include finanțările europene din perioadele de programare 2014–2020 și 2021–2027, subvențiile europene pentru agricultură, Fondul pentru Modernizare și componenta de granturi a PNRR. Investițiile susținute din fonduri europene au înregistrat o creștere semnificativă. Plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021–2027 și prin PNRR, atât din granturi, cât și din împrumuturi, au crescut cu 27 de miliarde de lei (+67,3%) față de aceeași perioadă a anului trecut.
Această evoluție a compensat scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, influențată de nivelul excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025 pentru achitarea unor obligații restante, capitalizarea Carpatica Feroviar România și cheltuieli în domeniul apărării. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 25,1 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 71,95 miliarde de lei la 97,05 miliarde de lei, din care 69,2% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027.
Datele execuției bugetare la opt luni indică astfel continuarea ajustării deficitului bugetar, concomitent cu o creștere semnificativă a veniturilor și cu menținerea finanțării proiectelor din fonduri europene și PNRR. Reducerea deficitului cu aproape 27 miliarde de lei față de perioada similară din 2025 și diminuarea acestuia de la 4,51% la 2,89% din PIB reprezintă principalii indicatori ai procesului de consolidare fiscal-bugetară în primele opt luni ale anului.