Banca Națională a României (BNR) propune o reformă semnificativă a pieței valutare din România, prin modificarea Regulamentului nr. 4/2005 privind regimul valutar. Noul proiect de lege extinde aplicabilitatea regulilor valutare la instituțiile fintech și crește responsabilitatea intermediarilor financiari în verificarea tranzacțiilor. Schimbările vizează băncile, instituțiile de plată, emitentele de monedă electronică, IFN-urile, companiile și populația.
**Extinderea Regulilor Valutare la Fintech-uri și Creșterea Responsabilității Intermediarilor**
Principala noutate este includerea explicită a instituțiilor de plată și a emitenților de monedă electronică sub incidența regulamentului valutar. Acestea, alături de bănci și IFN-uri, vor fi obligate să stabilească proprii norme interne pentru realizarea tranzacțiilor valutare cu clienți de retail sau companii. Mai mult, aceste instituții vor fi direct responsabile pentru verificarea conformității operațiunilor valutare dispuse de clienți cu regulile BNR. Acest lucru implică elaborarea unor proceduri interne robuste care să ateste realizarea verificărilor. BNR va supraveghea ulterior aplicarea acestor proceduri prin Direcția Supraveghere și poate aplica sancțiuni pecuniare instituțiilor care nu își îndeplinesc aceste obligații.
„Rezidenții și nerezidenții vor putea deschide și menține conturi în lei și valută nu doar la bănci, ci și la instituții de plată și instituții emitente de monedă electronică. Totodată, aceste instituții vor intra explicit sub regulile regulamentului valutar”, se menționează în proiectul BNR. Această adaptare legislativă reflectă evoluția pieței financiare, unde fintech-urile preiau un rol tot mai important în oferirea de servicii precum conturi valutare și plăți internaționale.
**Impactul asupra Populației și Companiilor**
Pentru populația generală, impactul direct al acestor modificări ar trebui să fie limitat. Proiectul nu introduce restricții generale privind deținerea sau utilizarea euro sau a altor valute. Persoanele fizice își vor putea continua activitățile uzuale cu conturile în valută. Cu toate acestea, în situații specifice care necesită o verificare mai atentă a tranzacției, clienții ar putea fi solicitați să furnizeze documente sau informații justificative suplimentare.
Schimbările vor fi resimțite mai pregnant de către companii, în special în ceea ce privește operațiunile valutare între rezidenți. Deși noul proiect nu elimină posibilitatea efectuării de tranzacții în valută între entități rezidente, elizează responsabilitatea explicită a instituției financiare prin care se realizează operațiunea de a verifica încadrarea tranzacției în regimul valutar. Acest lucru ar putea implica pentru companii proceduri administrative mai complexe, necesitatea furnizării de documente justificative suplimentare și, în anumite cazuri, posibile întârzieri în derularea tranzacțiilor neobișnuite sau insuficient documentate.
**Modernizarea unui Regulament Vechi pentru o Piață Financiară Modernă**
În esență, BNR încearcă să aducă la zi Regulamentul nr. 4/2005, adaptându-l la realitățile actuale ale pieței financiare, unde serviciile financiare digitale, instituțiile de plată și moneda electronică au căpătat o importanță considerabilă. Proiectul nu vizează limitarea generală a utilizării valutei sau modificarea regimului cursului de schimb. Miza principală este creșterea rolului și responsabilității instituțiilor financiare în asigurarea respectării regulilor valutare existente. Prin această inițiativă, BNR își propune să modernizeze reglementările valutare, integrând noile tipuri de actori fintech, și să redefinească rolul intermediarilor financiari, transformându-i din simpli executanți în verificatori activi ai conformității tranzacțiilor cu regimul valutar, sub amenințarea sancțiunilor.