Companiile cu conexiuni politice puternice sunt mai predispuse să scape de scrutinul legat de „greenwashing”, conform unei noi cercetări de la Durham University Business School. „Greenwashing” (spălare ecologică) apare atunci când organizațiile își supraestimează sau denaturează performanța de mediu pentru a părea mai sustenabile decât sunt în realitate. Studiul a fost condus de profesorul Joseph Amankwah-Amoah de la Departamentul de Management și Marketing, alături de colegi de la Sheffield Business School și de la University of Bradford. Cercetarea a constatat că afacerile care investesc masiv în lobby și implicare politică pot fi supuse mai puțin criticii pentru afirmațiile lor de mediu, permițând astfel mesajelor de sustenabilitate înșelătoare să prospere. Rezultatele sunt publicate în jurnalul International Marketing Review.
**Influența politică și „greenwashing”**
Cercetătorii au examinat literatura existentă și studii de caz care implică firme cu activitate internațională și relațiile lor politice. Aceștia au dezvoltat un cadru integrat pentru a explora modul în care dinamica pieței, mediul instituțional și percepțiile publice pot facilita „greenwashing”-ul. Constatările sugerează că conexiunile politice pot oferi firmelor un anumit grad de protecție împotriva autorităților de reglementare și a responsabilității publice, permițându-le să-și supraestimeze credențialele de mediu cu consecințe limitate. Cercetătorii argumentează că prezentarea unei imagini responsabile față de mediu a devenit un instrument de marketing vital pentru multe afaceri. Acest lucru poate încuraja unele organizații să-și supraestimeze credențialele de mediu în efortul de a atrage clienți și părți interesate. Activitatea extinsă de lobby și de construire a relațiilor poate reduce stimulentele pentru politicieni de a expune sau contesta practicile de mediu înșelătoare.
**Apeluri la supraveghere independentă**
Cercetătorii susțin că sunt necesare garanții mai puternice pentru a aborda legăturile dintre influența politică și „greenwashing”. Ei cer un cadru internațional mai consecvent care să guverneze modul în care companiile își comunică performanța de mediu, alături de măsuri de aplicare mai stricte și sancțiuni pentru încălcări. Studiul subliniază rolul schemelor de certificare ecologică și al acțiunilor de reglementare în descurajarea afirmațiilor înșelătoare legate de mediu. Cu toate acestea, cercetătorii avertizează că aceste măsuri sunt eficiente doar atunci când sunt supravegheate de reglementatori și factori de decizie independenți. Cercetătorii susțin că reglementatorii și organismele de standardizare responsabile de evaluarea afirmațiilor de mediu trebuie protejați de influența companiilor pe care au sarcina să le reglementeze. Ei susțin că, fără o astfel de independență, cadrele de reglementare riscă să fie subminate de chiar organizațiile pe care sunt menite să le tragă la răspundere.
**Transparența nu este suficientă**
Cercetătorii concluzionează că transparența singură nu va fi suficientă pentru a combate „greenwashing”-ul dacă instituțiile rămân vulnerabile la presiuni politice sau corporative. Pe măsură ce așteptările ca afacerile să demonstreze o responsabilitate autentică față de mediu continuă să crească, cercetătorii susțin că o supraveghere eficientă, standarde clare și o aplicare independentă vor fi esențiale pentru menținerea încrederii publice și pentru a trage organizațiile la răspundere pentru afirmațiile de mediu.