Premierul italian Giorgia Meloni a luat o măsură neobișnuită pentru a-și proteja imaginea și vocea: a solicitat înregistrarea vocii sale ca marcă sonoră la nivelul Uniunii Europene. Demersul ar trebui să descurajeze utilizarea neautorizată a vocii sale, inclusiv în crearea de conținuturi false, așa-numitele deepfake-uri. Cu toate acestea, experții în proprietate intelectuală subliniază că o astfel de protecție are limite clare în ceea ce privește clonarea vocii cu ajutorul inteligenței artificiale.
Cererea oficială a fost depusă la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și constă într-o înregistrare în care Giorgia Meloni rostește de două ori fraza „Eu sunt Giorgia Meloni”. Compania Praxi, responsabilă și pentru înregistrarea mărcilor sonore ale altor personalități publice precum actorul Luca Ward și cântăreața Giusy Ferreri, a pregătit solicitarea.
Potrivit reprezentanților Praxi, scopul principal al acestei măsuri este descurajarea fraudelor bazate pe imitarea vocii persoanelor publice, dar și consolidarea notorietății acestora. Totuși, problema fundamentală este că tehnologia actuală de inteligență artificială poate clona timbrul și inflexiunile vocale ale unei persoane, putând chiar genera mesaje pe care aceasta nu le-a rostit niciodată. O marcă sonoră, în sine, nu poate opri acest fenomen.
Experții în domeniu, citați de publicația Il Post, explică faptul că mărcile sonore sunt, în principal, instrumente concepute pentru a proteja produse și servicii comerciale. Exemple notabile includ răgetul leului de la Metro-Goldwyn-Mayer, sunetul „tudum” de la Netflix sau muzica de pornire a Windows 95. În cazul lui Meloni, cererea vizează clase de servicii legate de divertisment, producție artistică și conținut digital, dar și organizarea de manifestări politice. Această ultimă categorie sugerează o preocupare pentru utilizarea neautorizată a vocii sale în campanii politice.
Un profesor de drept comercial a subliniat că, în acest context, înregistrarea mărcii sonore transmite mai mult un semnal politic: premierul italian încearcă să limiteze utilizarea numelui și a vocii sale pentru răspândirea de mesaje false. Cu toate acestea, experții consideră că nu este cel mai eficient instrument juridic pentru acest scop.
Protecția unei mărci sonore este diferită de protecția vocii unei persoane. Marca sonoră protejează înregistrarea concretă, luând în calcul fraza specifică, timbrul, intonația și cadența din acea înregistrare. Nu oferă automat control asupra oricărui mesaj generat artificial cu o voce similară. De exemplu, utilizarea unei voci imitate pentru a rosti o altă frază nu ar constitui, în sine, o încălcare a mărcii sonore înregistrate.
Măsura ar putea avea totuși un oarecare efect de descurajare pentru persoanele care nu sunt familiarizate cu limitele protecției juridice. Cu toate acestea, pentru organizațiile specializate în deepfake-uri și dezinformare, impactul este considerat mult mai limitat.
Italia dispune deja de instrumente juridice specifice pentru combaterea deepfake-urilor. Pe lângă regulile privind dreptul la imagine și drepturile de autor, vocea poate fi protejată și ca dată personală biometrică. Mai mult, din 2025, Codul Penal italian include articolul 612-quater, care sancționează faptele de deepfake cu până la cinci ani de închisoare. Această legislație ar putea fi, în cazul unei clonări neautorizate a vocii lui Meloni, mult mai relevantă decât protecția oferită de marca sonoră.
În concluzie, înregistrarea „Eu sunt Giorgia Meloni” ca marcă sonoră nu poate bloca tehnologia capabilă să reproducă vocea premierului italian. Miza este mai degrabă una juridică și preventivă: oferirea unui instrument suplimentar împotriva utilizărilor comerciale neautorizate și transmiterea unui mesaj ferm celor care ar încerca să folosească vocea sa în mod fraudulos.