Frankfurt, 2 octombrie 2026 (Reuters) – Prețurile energiei se apropie de scenariul „adverse” al Băncii Centrale Europene, dar creșterea costurilor de împrumut pe termen lung limitează transmiterea acestor presiuni inflaționiste în economie, a declarat vineri Olli Rehn, guvernatorul băncii centrale finlandeze.
Inflația a depășit cu mult pragul de 3% în ultimele luni și ar putea ajunge la 4% până la sfârșitul anului, dublu față de ținta BCE, punând presiune pe banca centrală să majoreze din nou ratele dobânzilor, după două creșteri în vara curentă.
Deși BCE a avertizat că riscurile înclină spre o inflație mai ridicată decât prognozat, Rehn a subliniat existența riscurilor în ambele direcții.
„Prețurile mai mari la energie ne aduc mai aproape de scenariul advers al BCE în ceea ce privește inflația”, a declarat Rehn în cadrul unei conferințe a Sistemului European de Supraveghere Financiară (ESRB). „Pe de altă parte, creșterea ratelor dobânzilor pe termen lung va încetini creșterea economică și va reduce transmiterea șocului energetic către alte prețuri și salarii”, a explicat Rehn. „Acest lucru subliniază faptul că proiecțiile privind creșterea economică și inflația continuă să fie supuse unei incertitudini foarte ridicate și omniprezente.”
Costurile de împrumut guvernamentale au crescut vertiginos în ultimele săptămâni, reflectând în mare parte o creștere a randamentelor titlurilor americane, pe fondul temerilor că politica fiscală a Washingtonului este pe o cale nesustenabilă. Randamentele au crescut, de asemenea, pe măsură ce cele mai mari companii de tehnologie din lume emit datorii record pentru a finanța investiții în inteligența artificială (AI), concurând cu alți debitori, inclusiv state suverane, pentru accesul pe piață.
La 3,57%, costul de împrumut pe 10 ani al Germaniei, unul dintre cei mai siguri debitori, atinge cel mai înalt nivel din ultimii 17 ani, în timp ce un bond similar din SUA oferă un randament de 5,32%.
Rehn a avertizat, de asemenea, că împrumuturile din sectorul tehnologic reprezintă un risc pentru stabilitate, având în vedere evaluările foarte ridicate, ceea ce face posibilă o corecție. „O corecție bruscă a evaluărilor legate de AI ar putea să se răspândească pe piețele de acțiuni și de credit”, a avertizat Rehn. „Istoria ne învață că revoluțiile tehnologice pot transforma economiile, dar și că piețele financiare pot supraestima randamentele lor imediate.”
Cu toate acestea, economia zonei euro se dovedește surprinzător de rezilientă, iar creșterea economică rezistă mai bine în fața costurilor ridicate ale energiei decât se temeau, a concluzionat Rehn.