Doar 7% din capacitatea globală de hidrogen verde anunțată a fost finalizată la timp în 2023, deși cercetătorii văd în continuare un potențial real pentru combustibil în industrie, stocarea pe termen lung și transportul pe distanțe lungi. Cercetarea și dezvoltarea hidrogenului verde s-a regăsit din nou într-un impas.
Entuziasmul pentru potențialul resursei ca soluție energetică curată în sectoare greu de decarbonizat, precum producția de oțel, transportul maritim și cel rutier, a fluctuat în ultimul deceniu. Tehnologia a progresat incremental, dar a eșuat în mare parte să atingă așteptările.
Deși războiul din Iran a revitalizat sectorul ca o alternativă potențială la petrol și gaze, noul val de optimism se confruntă cu obstacole economice majore. Să luăm exemplul statului California. Cea mai mare economie din Statele Unite a pariat masiv pe hidrogen ca o componentă esențială a sectorului său de transport, dar după 20 de ani de încercări, acest vis pare tot mai departe de a deveni realitate.
În prezent, hidrogenul costă de patru ori mai mult pe kilometru decât benzina, chiar și luând în considerare creșterea prețurilor la pompă cauzată de tensiunile din Strâmtoarea Ormuz. Conform unor rapoarte recente din LA Times, numărul autoturismelor pe hidrogen înmatriculate în California a scăzut pentru prima dată în 2025, ajungând la aproximativ 14.000. Numărul stațiilor de alimentare cu hidrogen s-a redus, de la 65 în 2023 la 57 în prezent, potrivit Comisiei Energetice a Californiei. Și doar două treimi dintre acestea sunt funcționale.
Investitorii sunt reticenți. „Cu câteva excepții, producătorii de vehicule, proprietarii de flote și agențiile de transport sunt ezitanți să investească în produse pe bază de hidrogen atunci când nu știu dacă vor fi disponibile combustibilul și stațiile de alimentare”, relatează LA Times. „Statul este reticent să umple vidul lăsat de finanțarea federală, după o serie de falimente și anulări care au lăsat pe piața din America de Nord doar un producător de camioane și unul de autobuze care vând vehicule pe hidrogen.”
Problema se extinde însă dincolo de simpla economie. Marea majoritate a hidrogenului industrial este hidrogen gri, produs din combustibili fosili. Hidrogenul verde, produs din energii regenerabile, este, prin urmare, mai ecologic din punct de vedere al emisiilor pe ciclul de viață, dar consumă resurse prețioase de energie curată, care ar putea fi utilizate mai bine și mai eficient în aplicații directe.
Rezultatul a fost o discrepanță majoră între ambițiile și implementarea hidrogenului verde, care se extinde mult dincolo de granițele Californiei. Un studiu publicat anul trecut în prestigioasa revistă științifică Nature Energy a constatat că mai puțin de o zecime din proiectele planificate de hidrogen verde au fost realizate efectiv în 2023. „Urmărind 190 de proiecte pe parcursul a 3 ani, identificăm un decalaj larg de implementare în 2023, doar 7% din capacitatea globală anunțată fiind finalizată la timp”, au raportat oamenii de știință.
Cu toate acestea, în ciuda unei răciri globale, hidrogenul verde nu este complet abandonat. Trebuie doar să-i regândim aplicațiile. Un articol din 2025 publicat în Nature Reviews arată că hidrogenul continuă să dețină un potențial enorm de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în industrie, în stocarea pe termen lung a energiei și în transportul pe distanțe lungi, aspecte care nu trebuie neglijate.
Cu toate acestea, este momentul să acceptăm că hidrogenul verde a eșuat ca soluție pentru mașinile cu pile de combustie și pentru încălzirea spațiilor, deoarece alternativele electrice s-au dovedit a fi mai eficiente și mai competitive ca preț.
„Hidrogenul curat ar trebui implementat strategic în zonele unde se anticipează un potențial maxim de beneficii de cost și sustenabilitate comparativ cu alternative precum electrificarea directă cu surse de energie curate”, afirmă articolul. „Pe termen scurt, electricitatea regenerabilă ar putea obține o reducere mai mare a emisiilor dacă ar fi utilizată direct pentru a înlocui combustibilii fosili în generarea de energie, încălzire sau transport, în loc să fie folosită pentru producția de hidrogen verde. Pe termen lung, hidrogenul ar putea facilita adoptarea energiei regenerabile prin integrarea producției excedentare în sistemele energetice.”
Refocalizarea cercetării și dezvoltării hidrogenului verde este o chestiune de o anumită urgență, deoarece volatilitatea piețelor globale de combustibili fosili a reaprins interesul în sector și a deschis o fereastră prețioasă pentru reorientarea investițiilor și a politicilor. China, Statele Unite și Uniunea Europeană au reflectat o reîntoarcere precaută către hidrogen în strategiile lor energetice în ultimele luni. Deși hidrogenul nu mai este privit ca o soluție universală, ar putea – și ar trebui – să fie o componentă critică a unui peisaj energetic global mai diversificat și mai rezilient.